fbpx

La obiect

Scădere a costului cu forţa de muncă față pe T1 – a început refacerea corelației cu productivitatea

Costul orar al forţei de muncă a crescut în trimestrul I 2020 a scăzut cu 2,58% față de trimestrul precedent, potrivit datelor publicate de INS.… Mai mult

07.06.2021

La obiect

Bec roșu aprins pe tabloul de bord – Prețurile „industriale” din aprilie

Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI) și-a accelerat creșterea până la 7,89% în aprilie 2021, de la 4,84% în luna precedentă și doar 0,12% în ianuarie.… Mai mult

07.06.2021

Chestiunea

Modificările induse de pandemie în alocarea banilor unei gospodării

Veniturile lunare ale unei familii din România au fost anul trecut, în pandemie, de 5.216 lei, cu 8,9% mai mari faţă de anul anterior, potrivit… Mai mult

07.06.2021

Interviu

Între SUA și China, UE e subminată de aversiunea la risc: a oamenilor, a capitalurilor – Interviu cu prof. dr. Rolf J. Langhammer, fost vicepreședinte al Institutului Kiel pentru Economia Mondială din Germania

Europa riscă să devină victima jocurilor de tip „dezbină și cucerește” orchestrate de China și SUA, este de părere prof. dr. Rolf J. Langhammer. În… Mai mult

06.06.2021

Prognoza de toamnă a CE: Creșterea economică a României va încetini până la 3,6% în 2020. Alte probleme

de Adrian N Ionescu , 7.11.2019

Ritmul de creştere al economiei româneşti va accelera uşor anul acesta, până la 4,1%, de la un avans de 4% în 2018, pentru a încetini ulterior până la 3,6% în 2020 şi la 3,3% în 2021, potrivit previziunilor de toamnă publicate joi de Comisia Europeană (CE).

Prognoza de toamnă este în uşoară creştere faţă de cea din vară, care era de 4% pentru 2019 şi de 3,3% pentru 2020.

Inflația va scădea la 3,5% în 2020, dar rata șomajului va crește la 4,2%.

Deficitul bugetar va crește până la 4,4% din PIB în 2020, de la 3,6% în 2019, iar deficitul de cont curent va ajunge la 5,3% din PIB, de la 5,1% în 2019.

Estimarea deficitului bugetar pentru 2021 crește până la 6,1% din PIB.

„Consumul privat este aşteptat să se reducă, dar va rămâne principalul motor de creştere de-a lungul intervalului de prognoză, pe măsură ce veniturile disponibile vor continua să fie susţinute de o politică fiscală expansionistă şi o creştere solidă a salariilor”, spune raportul CE aferent României.

Reducerea vitezei de creştere în UE

Pe de altă parte, Comisia Europeană şi-a revizuit în scădere prognozele pentru Zona Euro şi pentru întreg blocul comunicat, atât pentru 2019 cât şi pentru 2020.

Pentru întreaga UE, este de aşteptat ca PIB-ul să crească cu 1,4% în 2019, 2020 şi 2021, în scădere de la 1,6%, cât se prevedea în vară.

PIB-ul din Zona Euro va creşte cu 1,1% în 2019 şi cu 1,2% în 2020 şi 2021. Faţă de previziunile economice din vară, estimările actuale au scăzut cu 0,1 puncte procentuale pentru 2019 (de la 1,2%) şi cu 0,2 puncte procentuale pentru 2020 (de la 1,4 %).

„La nivelul UE, este cel de-al șaptelea an consecutiv în care economia este marcată de creștere, iar conform previziunilor creșterea economică va continua și în următorii doi ani. Piețele forței de muncă rămân solide, iar șomajul scade în continuare”, spune comunicatul Reprezentanței UE în România.

Dezechilibrele românești şi performanţele regionale

Comisia Europeană (CE) se aşteaptă ca inflația să rămână în România în jurul valorii de 3,9% în 2019 şi să revină în intervalul vizat de BNR (2,5% plus/minus un punct procentual) în 2020.

„De la un vârf anual de 4,1% în 2018, indicele preţurilor de consum a coborât la 3,5% în luna septembrie 2019, ca urmare a scăderii preţurilor la energie şi alimente”, spune raportul CE.

Ratele de creştere ale preţurilor de consum sunt cu circa o treime mai mici în Bulgaria, Cehia şi Polonia (2,4%, 2,6% şi 2,2%) şi comparabil mai mici în Ungaria (3,4%), dar în scădere mai amplă.

Creşterea deficitului bugetar până la 3,6% în 2019 este urmarea „majorărilor semnificative de salarii în sectorul public”.

Deficitul bugetar  consolidat în România este prognozat să ajungă la 4,4% din PIB în 2020 şi la 6,1% din PIB în 2021, ca urmare a majorărilor semnificative de pensii de vârstă adoptate în vara lui 2019″.

În schimb, de la Bulgaria se aşteaptă un excedent bugetar de 1,1% din PIB  în 2019 şi de 0,9% în 2020 şi 2021, iar de la Cehia un excedent bugetar de 0,2% în 2019 şi deficite foarte mici, de 0,1% în 2020 şi 0,3% în 2020.

Remarcabil este şi excedentul bugetar prognoyat pentru Croaţia, de 0,1% în 2019, urmat de echilibru în anii următori.

Deficitul de cont curent va crește de la 5,1% din PIB în 2019, până la 5,3% în 2020 și la 5,4% în 2021.

În schimb, Bulgaria va va înregistra excendente de cont curent de 5,5% în 2019 și 2020, iar Cehia de 0,5% în 2020 și 0,7% în 2021, în timp ce deficitele de cont curent ale Poloniei sunt subunitare (-0,4% în 2019 și 2020 și -0,7% în 2021).

Ungaria are de asemeni deficite de de cont cuernt mici, de 1,2% în 2019 și în scădere până la 0,8 și 0,7 în anii următori.

Pentru România, riscurile semnalate de Comisia Europeană sunt:

  • externe – „o posibilă încetinire în rândul principalilor parteneri comerciali ai României ar putea afecta în mod negativ exporturile” și
  • interne – „un calendar electoral încărcat până la finele lui 2020 şi recentele incertitudini politice ar putea amâna debutul reformelor structurale şi ar putea afecta eforturile vizând reducerea dezechilibrelor macroeconomice”.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 7.11.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Instanța sparge Dosarul Colectiv în două. Partea în care primarul Piedone a fost condamnat la 8,5 ani, amânată pentru 22 septembrie

Vladimir Ionescu

Curtea de Apel Bucureşti a decis luni să împartă dosarul Colectiv în două cauze, fostul primar al Sectorului 4 Cristian Popescu-Piedone, funcţionarii din primărie şi… Mai mult

Europa

Vladimir Putin neagă existența unui război cibernetic purtat de Rusia împotriva SUA

Iulian Soare

Preşedintele rus Vladimir Putin consideră că este “grotesc” să se afirme că Moscova duce un război cibernetic împotriva SUA, într-un interviu acordat canalului de televiziune… Mai mult

Stiri

Articol recomandat de ARPIM

Strategia farmaceutică europeană: cum stă România față de standardele europene de acces la tratament?

Redacţia

Date recente publicate la nivel european arată că România se află din nou la coada unor clasamente importante privind accesul pacienților români la îngrijire și… Mai mult

Stiri

Camera Deputaților a dezbătut moțiunea PSD depusă împotriva ministrului Cristian Ghinea

Vladimir Ionescu

Camera Deputaţilor a dezbătut luni moţiunea simplă a PSD împotriva ministrului Investiţiilor şi Proiectelor Europene Cristian Ghinea (foto). Votul asupra moțiunii va fi dat marți.… Mai mult

Europa

Primele obligațiuni UE pentru PNRR-uri ar putea fi emise marți. Au fost angajate băncile intermediare

Adrian N Ionescu

Comisia Europeană ar putea emite marți obligațiunile pentru finanțarea Mecanismului de Redresare și Reziliență, după ce, luni, au fost angajate băncile intermediare, potrivit unor documente… Mai mult

Stiri

Andrei Rădulescu, BT: Tendinţa descrescătoare pentru viteza de circulaţie a banilor susţine ipoteza şocului inflaţionist tranzitoriu

Alexandra Pele

Tendinţa descrescătoare pentru viteza de circulaţie a banilor, aflată la minime istorice în Statele Unite, susţine ipoteza şocului inflaţionist tranzitoriu, arată Andrei Rădulescu, directorul de… Mai mult

Stiri

Prognoză OECD: PIB-ul României va crește cu 6% în acest an

Alexandra Pele

Economia României ar urma să înregistreze un avans de 6% din PIB în acest an, respectiv 4,6% din PIB în 2022, reiese din cea mai… Mai mult