marți

5 iulie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

7 noiembrie, 2019

Ritmul de creştere al economiei româneşti va accelera uşor anul acesta, până la 4,1%, de la un avans de 4% în 2018, pentru a încetini ulterior până la 3,6% în 2020 şi la 3,3% în 2021, potrivit previziunilor de toamnă publicate joi de Comisia Europeană (CE).

Prognoza de toamnă este în uşoară creştere faţă de cea din vară, care era de 4% pentru 2019 şi de 3,3% pentru 2020.

Inflația va scădea la 3,5% în 2020, dar rata șomajului va crește la 4,2%.


Deficitul bugetar va crește până la 4,4% din PIB în 2020, de la 3,6% în 2019, iar deficitul de cont curent va ajunge la 5,3% din PIB, de la 5,1% în 2019.

Estimarea deficitului bugetar pentru 2021 crește până la 6,1% din PIB.

„Consumul privat este aşteptat să se reducă, dar va rămâne principalul motor de creştere de-a lungul intervalului de prognoză, pe măsură ce veniturile disponibile vor continua să fie susţinute de o politică fiscală expansionistă şi o creştere solidă a salariilor”, spune raportul CE aferent României.

Reducerea vitezei de creştere în UE


Pe de altă parte, Comisia Europeană şi-a revizuit în scădere prognozele pentru Zona Euro şi pentru întreg blocul comunicat, atât pentru 2019 cât şi pentru 2020.

Pentru întreaga UE, este de aşteptat ca PIB-ul să crească cu 1,4% în 2019, 2020 şi 2021, în scădere de la 1,6%, cât se prevedea în vară.

PIB-ul din Zona Euro va creşte cu 1,1% în 2019 şi cu 1,2% în 2020 şi 2021. Faţă de previziunile economice din vară, estimările actuale au scăzut cu 0,1 puncte procentuale pentru 2019 (de la 1,2%) şi cu 0,2 puncte procentuale pentru 2020 (de la 1,4 %).

„La nivelul UE, este cel de-al șaptelea an consecutiv în care economia este marcată de creștere, iar conform previziunilor creșterea economică va continua și în următorii doi ani. Piețele forței de muncă rămân solide, iar șomajul scade în continuare”, spune comunicatul Reprezentanței UE în România.

Dezechilibrele românești şi performanţele regionale

Comisia Europeană (CE) se aşteaptă ca inflația să rămână în România în jurul valorii de 3,9% în 2019 şi să revină în intervalul vizat de BNR (2,5% plus/minus un punct procentual) în 2020.

„De la un vârf anual de 4,1% în 2018, indicele preţurilor de consum a coborât la 3,5% în luna septembrie 2019, ca urmare a scăderii preţurilor la energie şi alimente”, spune raportul CE.

Ratele de creştere ale preţurilor de consum sunt cu circa o treime mai mici în Bulgaria, Cehia şi Polonia (2,4%, 2,6% şi 2,2%) şi comparabil mai mici în Ungaria (3,4%), dar în scădere mai amplă.

Creşterea deficitului bugetar până la 3,6% în 2019 este urmarea „majorărilor semnificative de salarii în sectorul public”.

Deficitul bugetar  consolidat în România este prognozat să ajungă la 4,4% din PIB în 2020 şi la 6,1% din PIB în 2021, ca urmare a majorărilor semnificative de pensii de vârstă adoptate în vara lui 2019″.

În schimb, de la Bulgaria se aşteaptă un excedent bugetar de 1,1% din PIB  în 2019 şi de 0,9% în 2020 şi 2021, iar de la Cehia un excedent bugetar de 0,2% în 2019 şi deficite foarte mici, de 0,1% în 2020 şi 0,3% în 2020.

Remarcabil este şi excedentul bugetar prognoyat pentru Croaţia, de 0,1% în 2019, urmat de echilibru în anii următori.

Deficitul de cont curent va crește de la 5,1% din PIB în 2019, până la 5,3% în 2020 și la 5,4% în 2021.

În schimb, Bulgaria va va înregistra excendente de cont curent de 5,5% în 2019 și 2020, iar Cehia de 0,5% în 2020 și 0,7% în 2021, în timp ce deficitele de cont curent ale Poloniei sunt subunitare (-0,4% în 2019 și 2020 și -0,7% în 2021).

Ungaria are de asemeni deficite de de cont cuernt mici, de 1,2% în 2019 și în scădere până la 0,8 și 0,7 în anii următori.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Pentru România, riscurile semnalate de Comisia Europeană sunt:

  • externe – „o posibilă încetinire în rândul principalilor parteneri comerciali ai României ar putea afecta în mod negativ exporturile” și
  • interne – „un calendar electoral încărcat până la finele lui 2020 şi recentele incertitudini politice ar putea amâna debutul reformelor structurale şi ar putea afecta eforturile vizând reducerea dezechilibrelor macroeconomice”.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Mult așteptatul pachet de măsuri fiscale, anunțat de coaliția de guvernare în urmă cu câteva luni a intrat oficial pe masa guvernului și a fost pus în transparență....

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: