Urmare a celor mai recente măsuri ale guvernului în funcție și ale raportărilor semnal ale INS, Comisia Națională de Prognoză a revizuit în sus creșterea economică pe acest an dar a redus, totodată, nivelul estimat al PIB, exprimat atât în lei cât și în euro. Concret, în loc de 2,8%, creșterea economică ar urma să ajungă la 3,3%.
În schimb, nivelul PIB a fost ajustat de la 705 miliarde lei la 701 miliarde lei, respectiv de la 158,1 miliarde euro la 157,2 miliarde euro.
Toate ritmurile de creștere pe domenii de activitate au fost modificate semnificativ în sus în prognoza de primăvară față de prognoza de iarnă, după cum se poate vedea în tabelul de mai jos.
De remarcat ritmul destul de robust pe care se contează în domeniul construcțiilor, dar, mai ales, dublarea ritmului de creștere din agricultură. Asta în pofida condițiilor meteo favorabile din 2014.
Mai mult, avansul formării brute de capital fix a fost și el revizuit de la +4% la +5%, ceea ce nu poate decât să ne bucure dacă se va dovedi adevărat. În schimb, ritmul de creștere al impozitelor nete pe produs (cealaltă componentă care intră în calculul PIB alături de valoarea adăugată brută), a fost redus de la 2,6% la 2,0%, ceea ce explică diminuarea în valoare nominală a PIB pe 2015.
Situația arată bine și pe partea de consum, unde ritmurile estimate au fost crescute pe toată linia între prognoza de iarnă și cea de primăvară (vezi tabelul). Atât gospodăriile cât și administrația publică au primit o ”bonificație” de patru zecimi de punct procentual.
Dar cea mai importantă modificare de prognoză din perspectivă individuală se consemnează la indicatorul care dă evoluția puterii de cumpărare. Efect combinat al unei ușoare reașezări în sus a veniturilor slariale și a reducerii generalizate a TVA la produsele alimentare, aceasta ar urma să se majoreze în 2015, nu cu 4,5% cum se estima inițial, ci cu un respectabil 6,2%.
Cea mai parte din ”rectificarea pozitivă” de 1,7% a puterii de cumpărare vine din reducerea ratei medii a inflației de la o medie anuală de 1,3% la doar 0,2%. De fapt, o prognoză destul de ”conservatoare”, care vede o transmitere moderată ( cam două treimi din potențial) în prețuri a reducerii de TVA la alimente.
Altminteri, am avea o inflație medie anuală zero sau chiar negativă și, pe cale de cosecință, o creștere încă și mai pronunțată a puterii de cumpărare.
De reținut din perspectiva anunțatei aderări la Zona Euro la mijlocului lui 2019 ( cel puțin ca obiectiv politic), cursul de schimb mediu anual al euro față de leu a fost păstrat neschimbat în prognoza oficială, pe o traiectorie ușor descrescătoare ( doi bani în fiecare an), de la 4,46 lei/euro în acest an spre 4,40 lei / euro în 2018, ultimul an în care se prezumă că vom păstra moneda națională.
În fine, tot din aceeași perspectivă, dacă PIB exprimat în euro a fost revizuit ușor în jos pentru anii 2015 și 2016, valorile pentru 2017 și 2018 au fost modificate în sus, ceea ce presupune o accelerare a creșterii economice. Iată cum se prezintă evoluția PIB și a puterii de cumpărare potrivit celei mai recente prognoze a CNP:
Dacă la PIB, creșterea între 2015 și 2018 a fost revizuită modic în sus, de la 19,4% la 20,8%, la nivelul câștigului salarial real majorarea de la prognoza de iarnă la cea de de primăvară a fost de la 11,2% la 15,8%, adică mult mai consistentă. Dat fiind că s-au păstrat cursurile de schimb utilizată în prognoză, vestea bună este că o parte mai importantă din creșterea economică ar urma să se vadă în nivelul de trai.
