duminică

14 aprilie, 2024

6 august, 2014

Conform scenariului de bază al proiecţiei actuale făcute de BNR, rata anuală a inflaţiei va atinge 2,2 la sută la sfârşitul anului 2014 şi 3 la sută la finele anului 2015.

Aceste valori reprezintă revizuiri semnificative în jos faţă de Raportul asupra inflaţiei din mai 2014, cu 1,1 puncte procentuale în 2014 şi 0,3 puncte procentuale în 2015 ( în care repetarea influențelor produse în prima parte a acestui an în sensul reducerii inflației nu se întrevede).

Reducerea de 1,1 puncte procentuale a fost avută în vedere, în principal, sub efectul unor evoluții net mai favorabile decât cele anticipate inițial ale prețurilor administrate de stat și ale celor majorității produselor și serviciilor (CORE 2 ajustat).


Acesta din urmă se află sub atât sub influența procesului de menținere a unei inflații foarte scăzute în țările UE care ne sunt partenere în comerțul exterior ( așa-numitul nou ternmen de ”lowflation”), cât și al aprecierii leului în termeni reali față de euro de la începutul acestui an, prin ponderea semnificativă a produselor comercializate aduse din import.

CLICK pentru mărire

De la nivelul cel mai probabil de 2,2% ce ar urma să se înregistreze la finalul lui 2014, modificările factorilor care influențează valoarea inflației ar urma să se inverseze foarte clar ca tendință pe segmentele CORE 2 ajustat și prețuri administrate. Este și explicația care conduce la o anumită majorare a indicelui de inflație spre pragul de 3%.

De reținut dinamica descendentă a CORE 2 ajustat pe acest an ( indicatorul de inflație care face abstracție de prețurile administrate, cele volatile, combustibili și tutun și se află sub influența politicii monetare a Băncii Centrale). Ea fost determinată în principal de evoluţia descrescătoare a preţurilor serviciilor, sub impactul direct al aprecierii leului faţă de euro.

CLICK pentru mărire

Ulterior, inflaţia anuală CORE 2 ajustat va urma o traiectorie moderat ascendentă (până la 2,1 la sută la orizontul prognozei, anul 2016). Valoarea a fost revizuită în jos pe întregul interval de proiecție ( până în 2016) comparativ cu precedentul raport asupra inflaţiei din luna mai 2014, sub impactul revizuirii deficitului de cerere la niveluri mai favorabile dezinflaţiei pe întreaga perioadă de prognoză.


În context, trebuie amintit că două treimi din majorarea indicelui prețurilor de consum din prima jumătate a acestui an au fost generate de scumpirile înregistrate la carburanți (+4,73%, la o pondere de 8,29% în coșul de consum) și tutun (6,33%, la o pondere de 6,27% în coșul de consum). Din creșterea totală a prețurilor de 1,17% pe acest an, ele au reprezentat cam 0,8% ( cu influențe aproximativ egale, de 0,4% fiecare.

Așadar, contrar unor clișee care văd creșterea economică mergând obligatoriu mână în mână cu o inflație mai ridicată nu a existat și nu există o legătură între nivelul inflației ( relativ redusă, în plin proces de diminuare și surprinzător de mică în raport cu prognozele anterioare) și creșterea economică (robustă, aflată în curs de majorare față de anul anterior și semnificativ peste valorile estimate la începutul acestui an.

Mai degrabă, deficitul de cerere în raport cu PIB potențial, aflat undeva în jurul valorii de două puncte procentuale, a fost cel care a ținut prețurile jos. Acest deficit obligat comercianții la moderație și păstrarea nivelurilor de preț practicate și chiar la o serie de discounturi permanetizate de prețuri la produse de larg consum. Ori, reducerea treptată a deficitului de cerere spre 1% este prevăzută de-abia pentru finalul lui 2015.

La începutul trimestrului patru din acest an se vor epuiza atât efectele dinamicii favorabile a preţurilor alimentare volatile (LFO) cât și efectul de diminuare tranzitorie a inflației prin reducerea cotei de TVA aplicată la pâine. Ceea ce va produce o revenire ceva mai abruptă a indicelui de inflație, nu prin majorarea propriu-zisă a prețurilor ci prin faptul că aceste prețuri nu vor mai avea cum să scadă la fel ca în anul precedent.

De subliniat că rata anuală a inflaţiei IPC a fost readusă, în prognoza recent efectuată, în intervalul clasic de ±1 punct procentual din jurul ţintei centrale de inflaţie de 2,5% în trimestrul III 2014 şi se va menţine îninteriorul acestuia până în 2016. Materializarea acestei stabilități întrevăzute ar fi esențială pentru eventuala intrare la 1 ianuarie 2017 în mecanismul ERM II, anticamera în care să stăm minim doi ani înaintea adoptării euro.

Articole recomandate:

Etichete: , , , ,

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: