Actuala formă a legii dării în plată ar putea pune în pericol perspectivele macroeconomice ale României, ar putea duce la restrângerea creditării și la scăderea încrederii consumatorilor și a investitorilor, se arată în Prognoza de Iarnă a Comisiei Europene (CE).
”Un risc major la adresa perspectivei macroeconomice îl reprezintă potențiala implementare a legii dării în plată, în varianta adoptată inițial de Parlament. Aplicarea retroactivă a legii la stocul curent de credite ar putea avea un impact negativ la adresa creșterii creditării, a încrederii consumatorilor și a investitorilor, precum și asupra cererii interne”, notează economișii CE.
De menționat este că Legea dării în plată se aliniază unei Directive europene, însă varianta românască votată de Parlament și întoarsă la reexaminare de Președinție nu respectă prevederi esențiale ale Directivei.
Comisia notează că deficitul bugetar va crește în 2016 la 3% din PIB ca urmare a relaxării fiscale și a creșterilor salariale din domeniul bugetar.
”În contrast, investițiile publice sunt proiectate să scadă în 2016 și 2017 ca urmare a întârzierii marilor proiecte ce ar urma să fie finanțate din fondurile europene aferente exercițiului bugetar 2014-2020”, arată CE.
Deficitul bugetar ar urma să urce la 3,7% din PIB în 2017, dacă nu se vor opera schimbări în actualele politici publice, în special pe fondul intrării în vigoare a celorlalte reduceri de taxe și impozite prevăzute de noul Cod Fiscal.
”Deficitul structural este prognozat să crescă de la 1% din PIB în 2015 la 4% în 2017, ca o consecință a relaxării fiscale și a închiderii output gap-ului (diferența dintre PIB-ul real și PIB-ul potențial, n.r.) în 2016-2017.
Ponderea datoriei publice a României în PIB este proiectată să crească de la 39% în 2015 la 42,6% în 2017”, notează economiștii Comisiei.
Principalul risc la adresa sustenabilității finanțelor publice în 2017 și după este legea salarizării unitare din sectorul public, mai avertizează Comisia.
Consumul intern va rămâne principalul motor al economiei în acest an. Reducerea TVA cu patru puncte procentuale, inflația negativă, dar și creșterea salariului minim cu 19% din mai vor da un nou imbold consumului care va împinge creșterea economică la 4,2% din PIB în 2016, anticipează executivul european.
Pe măsură ce inflația va crește și efectele relaxării fiscale se vor risipi, consumul va scădea cel mai probabil în 2017, însă creșterea economică este prognozată să atingă un nivel de 3,7% din PIB.
”Contribuția exporturilor nete este proiectată să rămână negativă în orizontul de prognoză, importurile accelerând în linie cu creșterea consumului și într-un ritm superior exporturilor. Deficitul contului curent se va lărgi de la 1% din PIB în 2015 la 2,1% din PIB în 2016 și 2,9% din PIB în 2017”, avertizează CE.
