Avansul puternic al exporturilor și cererea internă slabă au susținut ajustarea rapidă a contului curent în anul 2013, cu valori pozitive în prima jumătate a anului și un rezultat situat în teritoriul negativ la ceva mai mult de un procent din PIB pe final. Este cea mai importantă constatare în evaluarea făcută României de Comisia Europeană cu ocazia publicării prognozei de toamnă 2013.
Creșterea economică va fi ceva mai redusă în 2014 decât în 2013, tocmai prin efectul de bază al rezultatului peste așteptările inițiale care ar urma să fie consemnat în 2013. Motorul principal de creștere se va schimba dinspre exporturi în 2013 înspre cererea internă în 2014. În consecință, deficitul contului curent se va majora ușor în orizontul de prognoză.
De reținut, exportul net va trece de la un important avans de 3,5% în acest an în zona negativă atât în 2014 cât și în 2015. În schimb efectul negativ al evoluției stocurilor asupra creșterii economice manifestat destul de pregnant în 2013 va dispărea în următorii doi ani. În schimb, formarea brută de capital fix va reveni pe plus, cu un spor supimentar pe zona de echipamente.
Reducerea rapidă a prețurilor în sectorul alimentar, sub efectul recoltei bune și a introducerii cotei reduse de TVA la pâine a condus la un nivel al inflației pe ultimele 12 luni de doar 1,1% în septembrie. De aceea, deși a avut cea mai ridicată inflație din UE în prima jumătate din 2013, România va marca o inflașie medie anuală pe 2013 de 3,3%.
Inflația ar urma să se diminueze în continuare anul viitor până la 2,5%, pentru a reveni la o valoare ceva mai ridicată în 2015 (3,4%). Explicația constă în relansarea cererii interne și în manifestarea implacabilă a convergenței cu prețurile mai ridicate din Uniunea Europeană. Rata șomajului calculat după metodologia internațională se va reduce ușor spre nivelul de 7% în 2015.
După ce a coborât anul trecut la pragul maxim de 3% recomandat prin criteriile de la Maastricht, deficitul bugetar pe 2013 va fi redus la 2,5%. Performanța mai slabă pe partea de venituri va fi contrabalansată parțial de reducerea cheltuielilor publice de capital și de reducerea sumelor alocate pe partea de absorbție a fondurilor europene.
Comisia Europeană vede un deficit pe 2014 de 2,0% din PIB, în condițiile unei creșteri limitate în sectorul pensiilor și a unei indexări pe ansamblu de 3% a salariilor din sectorul bugetar. Cu beneficiul accelerării activității economice și prin continuarea politicii economice asumate de guvern, deficitul bugetar ar urma să scadă la 1,8% din PIB în 2015.
Deficitul structural ar urma să se îmbunătățească marginal, de la 2% în 2013 la 1,5% în 2015, an în care se prevede traversarea vârfului datoriei publice externe sub plafonul de 40% din PIB. Cele mai importante riscuri pentru acest scenariu sunt colectarea redusă de taxe sub efectul unei cereri interne mai slabe, reluarea acumulării de arierate la nivel local și un progres limitat în restructurarea întreprinderilor de stat.
Urmărește-ne pe Google News
2 răspunsuri
FARA STRATEGII Ro este ca un BANK plutitor pe valurile generate de furtunile statelor lumii……….
Greu de crezut, ca in conditiile in care – dupa cresterea impozitelor si taxelor, prin conturile firmelor si buzunarele romanilor bate vintul- consumul va putea deveni motor de crestere economica…
Orice tip de „motoras” de crestere economica s-a blocat, odata cu renuntarea la cresterea economica de 3-4 la suta pe an, promisa in Campania electorala, dar neasumata de guvernul Ponta, in Programul de Guvernare!