Chestiunea

România – cel mai ridicat risc de sărăcie pentru persoanele care lucrează

Potrivit datelor publicate de Eurostat, România conduce în topul european al riscului de sărăcie pentru persoanele care lucrează, cu un procentaj calculat pentru anul 2018… Mai mult

03.02.2020

Analiză

Pilonul II: randamentele reale și riscul valutar. Măsuri de întreprins rapid

Asociația pentru Pensiile Administrate Privat din Romania (APAPR) a anunțat un randament cumulat din 2008 încoace pentru sumnele intrate la pilonul II de pensii de… Mai mult

02.02.2020

Evenimentul

UK – UE, 47 de ani povestiți de personalitățile britanice

În toți cei 47 de ani în care a avut calitatea de membru al UE, reprezentanții permanenți britanici au stat în prima linie a negocierilor… Mai mult

31.01.2020

Analiză

Explicațiile depășirii semnificative a deficitului bugetar pe 2019

Deficitul bugetului general consolidat pe anul 2019 a fost mai mare cu circa 21,5 miliarde de lei faţă de anul anterior şi a urcat la… Mai mult

29.01.2020

Cronicile

Productivitatea muncii în UE: România campioană lasă în urmă Ungaria, dar pierde din ritmul de creștere în ultimii 2 ani

de Marin Pana , 14.3.2019

România s-a situat detaşat pe primul loc între statele UE la creșterea productivității reale a muncii pe persoană angajată în anul 2018 față de anul 2010 (+42,7%) şi pe locul doi, după Polonia, la avansul faţă de anul precedent (3,9% faţă de 4,8% în cazul polonezilor, ambele valori fiind date ca provizorii) .

Datele comunicate recent de Eurostat plasează în spatele nostru, dar peste pragul de 120% faţă de valoarea de referinţă statistică fixată pentru 2010, Letonia (124,7%), Polonia (124,1%), Bulgaria (122,9%) şi Lituania (120,9%).

De remarcat că, la polul opus din rândul ţărilor mai noi membre UE  se găseşte Ungaria, cu doar 105,5%, jumătate din creştere fiind aferentă de-abia anului trecut.

În treacăt fie spus, dar de luat aminte, pe bază de productivitatea muncii i-au salutat polonezii din mers pe unguri, „scorul” la PIB/locuitor la paritatea puterilor de cumpărare standard evoluând de la 62% – 65% din media UE în 2010 în defavoarea Poloniei, la 70% – 68% în favoarea Poloniei în 2018. Timp în care noi ne-am apropiat de aceeaşi medie UE cu 12 puncte procentuale (de la 51% la 63%), adică de patru ori mai mult decât ungurii.

Privind în urmă, avem de-a face cu un proces mai îndelungat de deplasare a accentului în structura industriei din România.

Cu deplasarea dinspre așa-numita industrie ușoară (textile, confecții, încălțăminte), care asigura în anul 2000 aproximativ o treime din exporturi către industria grea (mașini, utilaje, mijloace de transport ), cea care a adus aproape jumătate din livrările către alte state în anul 2018.

De reţinut, în intervalul 1995 – 2010, deşi avansul de aproape 90% al productivităţii muncii apare ca impresionant, trebuie ajustat cu valoarea relative mică de plecare şi cu poziţionarea în raport cu ţările baltice, care au pornit, relativ la reperul 2010, de la niveluri încă şi mai mici decât noi ( Lituania 43,7% în 1995 faţă de 2010, Estonia 46,6% şi Letonia 48,8%).

Performanţă remarcabilă, cu semne de transformare

Partea foarte bună este că România apare, din perspectiva avansului înregistrat din anul 2010 și până în 2018, drept statul european cu cea mai rapidă apropiere de Occident din perspectiva productivităţii reale a muncii pe persoană angajată.

Partea mai puţin bună este că ritmul de creştere, deşi a rămas remarcabil, s-a redus de la an la an, din 2016 încoace.

De remarcat, însă, modificările în structură, evoluţiile fiind majore pe parcursul ultimilor patru ani, Dacă în anii 2015 şi 2016, întregul spor sau aproape întregul spor de productivitate s-a realizat în afara industriei, situaţia s-a modificat radical în 2017 şi 2018. Reducerea cantitativă de ritm nu prea e bună, însă evoluţia calitativă apare drept dătătoare de speranţe.

Oarecum ironic, politica de industrializare forțată întreprinsă în anii socialismului a dat rezultate în mentalitate și calitatea forței de muncă, chiar după dispariția unor obiective industriale. Au apărut altele, îndeosebi pe baza investiţiilor străine iar ceea ce a contat preponderent fost factorul uman.

Dacă ne uităm la cifrele prezentate (în condiţii comparabile, tot de către Eurostat) pentru țările mai vechi membre UE, am putea trage câteva concluzii utile pentru perioada viitoare, când ritmul de creştere a productivităţii muncii se va tempera inerent, prin creşterea bazei de raportare. Când va trebui să fim şi mai atenţi la competitivitatea în raport cu alte economii din UE.

Din perspectivă socio-culturală, Spania şi Franţa sunt modele de urmat (nu mai vorbim despre succesul modelului nordic, cu Germania în prim- plan).

În acelaşi timp, surorile latine Portugalia, Italia, împreună cu colega de Balcani, Grecia, nu se constituie în evoluţii dezirabile. Dacă ar fi să facem o glumă, hai să arătăm noi că suntem la nord de Balcani iar grecii la sud ( deşi dobânda la care am ajuns acum să ne împrumutăm e mai mare).

De altfel, de-abia anul trecut am reuşit să coborâm cu doar două regiuni româneşti printre cele mai sărace regiuni ale UE din primele 20, în timp ce grecii au urcat, aproape neverosimil pentru situaţia din momentul intrării în primul val al Zonei Euro, la patru regiuni foarte sărace.

De luat aminte, după ce au forţat politica de venituri în raport cu productivitatea muncii şi s-au împrumutat hazardat, la adăpostul unor condiţii iniţial favorabile, generate de utilizarea monedei unice.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 14.3.2019

Un raspuns

  1. Anneli Ute Gabanyi
    15.3.2019, 8:54 pm

    Stimata redactie, apreciez foarte mult materialele foarte informative, prezentate intr-un stil obiectiv, a articolelor scrise de dvs. Ceeace ma ingrijoreaza insa este limba pe are o folositi, termenii imprumutati din engleza fara discernamant si fara a cauta cuvintele din limba romana “traditionala”. Va rog frumos, faceti efortul de a nu inventa sau prelua o limba pasareasca, cica de specialisti internationali in domeniu.
    Pentru informatia dvs.: sunt cercetator politolog, limba mea materna este limba germana, romana a doua limba (am plecat din Romania la 20 de ani),vorbesc engleza si franceza (aproape) la perfectie

Lăsați un comentariu


Stiri

Conferința de Securitate de la Munchen: Critici la adresa SUA, explicațiile lui Mike Pompeo

Adrian N Ionescu

Secretarul de stat american Mike Pompeo a încercat să-i asigure de solidaritatea SUA pe liderii prezenți sâmbătă, la Conferinţa de Securitate de la Munchen, îngrijorați… Mai mult

Europa

Clasamentul armatelor lumii – modificări în statele UE

Iulian Soare

Armata României a urcat pe locul 39 din 138 de țări în clasamentul puterii armatelor lumii, dar este mai jos decât Vietnam (22), Algeria (28),… Mai mult

Europa

Parchetul federal german anchetează un grup de extremă dreapta, care plănuia o serie de atentate. 12 suspecți arestați

Adrian N Ionescu

O anchetă a parchetului federal german a dus la arestarea a 12 persoane de naţionalitate germană, membri sau susținători ai unui grup terorist de extremă… Mai mult

Europa

SUA promit investiții de un miliard de dolari în proiecte energetice din ţările Iniţiativei Celor Trei Mări

Razvan Diaconu

Statele Unite vor finanţa proiecte energetice în valoare de un miliard de dolari în ţări din Europa Centrală şi de Est, pentru a le consolida… Mai mult

Europa

Igor Dodon la Euronews: Europa nu poate fi mai puternică decât alături de Rusia

Vladimir Ionescu

Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a pledat pentru o mai mare cooperare a Uniunii Europene cu Federația Rusă, susținând că „Europa nu poate fi mai… Mai mult

Stiri

Comisia Europeană – Raport pe Finanțele României: cere declanșarea procedurii de deficit excesiv

Vladimir Ionescu

Declanșarea procedurii de deficit excesiv împotriva României este justificată, reiese dintr-un raport al Comisiei Europene, publicat vineri. ”Potrivit Stategiei Fiscale a guvernului, deficitul bugetar este… Mai mult

Stiri

Grupul Renault, pierdere de 141 mil. euro în 2019, după deducerea rezultatelor filialelor

Adrian N Ionescu

Grupul Renault a înregistrat o pierdere de 141 milioane de euro în 2019, după deducerea rezultatelor companiilor pe care le controlează, potrivit contabilităţii franceze. Este… Mai mult