joi

18 august, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

12 martie, 2020

Potrivit datelor comunicate de INS, România a consemnat în ianuarie 2020 o nouă scădere a producției industriale lunare, de -2,4% în serie brută și -3,1% pe serie ajustată față de aceeași lună a anului precedent.

Comparativ cu luna anterioară, producția a crescut conjunctural cu 3,5% în termeni bruți și 2% pe seria în funcție de numărul de zile lucrătoare și sezonalitate.

Din păcate, este a opta lună la rând de păstrare în teritoriul negativ a producției industriale. A rezultat un nivel de peste trei procente al realizărilor din prima lună a anului, format din declinul cu -2,1% al industriei prelucrătoare, -2% la cea extractivă și -7,6% la producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, cu observația că doar cele din urmă se poate veni cu o justificare, pe fondul vremii mai calde decât normal.


De reținut, indicele producţiei industriale (IPI) este un indice de volum şi măsoară evoluţia rezultatelor activităţilor cu caracter industrial dintr-o perioadă faţă de alta. De aceea, nu trebuie să inducă în eroare valorile crescute nominal ale producției industriale obținute, deoarece comparația cu aceeași perioadă a anului precedent se face în prețurile perioadei de bază.

(Citiți și: ”Industria scade – ne salvează IT-ul și AI-ul? Noua tranziție structurală a economiei românești”)

Reamintim că, de unde a fost sistematic motorul creșterii pe partea de formare a PIB pe parcursul acestui deceniu, industria a ajuns să vină în 2019 cu o influență negativă pe creșterea economică ( -0,3 puncte procentuale și chiar -0,6 pp în trim. IV) iar contribuţia sa la formarea PIB s-a redus anul trecut cu aproape două puncte procentuale.

Pentru referință am încercat să vedem ce se întâmplă pe plan european cu industria prelucrătoare, în baza datelor actualizate de Eurostat, pentru statele din regiune care au apucat să transmită rezultatele din industria națională. Precum și care este situația celor trei mari economii partenere din UE, În ordine, Germania, Italia și Franța.


Concluzia este una destul de clară și îngrijorătoare în același timp. Deși a păstrat încă o valoare bună în context european față de anul de referință 2015 ( favorizată și de baza de raportare mai redusă), România a performat relativ slab pe parcursul ultimelor luni în sectorul industriei prelucrătoare.

Chiar și în contextul unor influențe manifestate pe plan internațional, transmise pe calea lanțurilor de producție din care facem parte.

*
(Citiți și: ””Istoria nu iartă proștii”. Am intrat în deceniul decisiv. CRONICILE Curs de guvernare Nr. 95”)

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Scumpirea energiei electrice a fost amplificată de mecanismul formării prețurilor adoptat în UE („pay as clear”), care promovează alinierea prețurilor angro la cel mai mare cerut pe piață.

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: