joi

11 aprilie, 2024

6 august, 2017

România s-a plasat în anul 2016 pe locul 9 între statele membre UE la producţia de bere, cu circa 17,6 milioane de hectolitri, imediat în spatele Cehiei şi Franţei.

Este o revenire spectaculoasă, după ce în 2014 producţia coborâse la valoarea minimă înregistrată de la intrarea în Uniune europeană, respectiv 16,4 milioane de hectolitri.

Industria berii în Europa a fost dominată de Germania, Marea Britanie şi Polonia, care s-a stabilizat pe ultima treaptă a podiumului înaintea Spaniei.


De reţinut, însă, dată fiind relaţia dintre producţie şi mărimea populaţei, cel mai mare exportator de profil a fost Olanda, de-abia pe locul 2 s-a situat Germania, în timp ce Belgia a venit pe locul 3 ca vânzări în străinătate.

Specificul local de consum pe segmentul băuturilor alcoolice a determinat şi o inversiune curioasă la nivelul exporturilor, cu plasarea Franţei (7 milioane hl livraţi la extern) înaintea Marii Britanii (doar 6 milioane hl).

Destinaţia cea mai mare de export pentru berea europeană între ţările non-UE a fost SUA ( 11 milioane hl sau 34% din exporturile pe acest segment), urmată la mare distanţă de China (5,25 milioane hl, 16%), Canada (2,02 milioane hl, 6%), Coreea de Sud (1,17 milioane hl, 4%) şi Elveţia (1,13 milioane hl, 3%).

La import, cea care a dominat net anul trecut clasamentul consumului din ţări non-UE a fost berea mexicană, cu nu mai puţin de 1.795 mii hl, adică aproximativ jumătate din livrări sau uşor peste producţia noastră.


Oarecum surprinzător (de luat aminte şi pentru noi) pe locul 2 a urcat Serbia (469 mii hl, 13% sau aproape cât Suedia), care a devansat SUA (365 mii hl, 10%).

De notat şi alte apariţii „exotice”, precum Belarus (206 mii hl, 6%), China (164 mii hl, 4%) şi Rusia (116 mii hl, 3%).

Am prezentat aceste date pentru a semnala o opotunitate de dezvoltare pentru o ramură a industriei alimentare care produce o valoare adăugată în economia românească de circa un miliard de euro pe an şi trimite către buget taxe şi impozite de circa o jumătate de miliard de euro.

Din această perspectivă, chiar dacă piaţa internă pare saturată, efortul de a livra la export pe noi pieţe, inclusiv în afara UE, s-ar putea dovedi salutar pentru a reveni spre cu producţia spre recordul post-aderare atins în anul 2008, recuperând micul declin de un procent înregistrat anul trecut.

Locuri de muncă multe, grad de multiplicare mare

Mai ales că, deşi pare banală ca ramură economică, capacitatea de a creea locuri de muncă este una extrem de importantă.

Astfel, o analiză a Eurostat făcută pe datele din anul 2014, cel cu producţia cea mai scăzută, arăta că la 5.400 de locuri de muncă direct puse la dispoziţie în producţie, corespundeau alte 80.000 de locuri de muncă create indirect.

Dintre acestea, aveam 24.500 de locuri de muncă pe partea de aprovizionare, 27.000 de locuri de muncă în aşa-numitul sector de ospitalitate (turism, unităţi de alimentaţie) şi 28.000 de locuri de muncă în retail. Ceea ce conduce spre caracterul strategic al dezvoltării producţiei de bere, în condiţiile în care avem un factor de amplificare de 15 la 1 ca ocupare raportată la producţie.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: