Procurorul general Bogdan Licu (foto) a anunţat, miercuri, că a contestat decizia instanţei supreme de restituire a Dosarului Mineriadei la Parchet.
El atrage atenția că, în situația respingerii contestației, ancheta va fi reluată nu de Secția militară din Parchetul General, ci de nou înființata și controversata Secţie de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ), a cărei existență este acum discutată la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE).
Curtea Supremă a decis, miercuri, restituirea Dosarului Mineridadei din 13 – 14 iunie 1990 la Parchetul General, judecătorul de cameră preliminară Constantin Epure constantând nulitatea rechizitoriului. Decizia poate fi contestată.
Au fost anulate ordinele de punere sub acuzaţie a inculpaţilor, dar şi toate probele din rechizitoriu, la finalul a aproape doi ani de la trimiterea dosarului la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ).
Ce spune procurorul general interimar Bogdan Licu despre viitorul dosarului:
Am formulat contestaţie astăzi (miercuri -n.r.) împotriva deciziei de restituire a cauzei la Parchet, vom vedea mai departe ce este de făcut. Nu pot admite nimic (că dosarul nu este bine făcut- n.r.) pentru că nu a venit motivarea, am luat la cunoştinţă doar de minută, despre ce a hotărât domnul judecător, vom vedea motivarea şi vom hotărî ce este de făcut.
Nu am avut ce să discut cu domnii procurori în acest moment, până nu vine motivarea. Aşteptăm motivarea.
Reluarea anchetei ar reveni, potrivit competenţelor din acest moment, Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie pentru că în cauză este implicat un magistrat.
Nu se pune problema să fie tras cineva la răspundere. Eu sper să nu rămână situaţia aşa pentru că, după cum ştiţi, dosarul Mineriadei, pe lângă dosarul Revoluţiei, reprezintă o pată neagră pentru Ministerul Public.
Ce ar însemna transferul dosarului la SIJ – alte întârzieri:
Un eventual transfer la SIIJ ar naște o serie de probleme ce vor avea ca efect tergiversarea acestei cauze ce datează de aproape 30 de ani și despre care Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) spunea că România este obligată să o soluționeze, fiind vorba despre infracțiuni contra umanității.
Cele două mari probleme, care vor întârzia soluționarea dosarului:
- În acest moment, la Curtea de Justiție a Uniunii Europene există mai multe întrebări adresate de câteva instanțe, pentru lămurirea unor chestiuni legate de însăși existența Secției speciale. Dacă CJUE va spune, de exemplu, că România trebuie să respecte recomandările MCV sau că SIIJ afectează independența sistemului judiciar, se poate ajunge chiar la desființarea controversatei Secții. În acest caz, dacă ancheta din Mineriadă va fi reluată de SIIJ, investigația lor va trebui oprită, iar cazul va fi trimis înapoi, la Secția parchetelor militare din Parchetul General.
- Dacă Mineriada trebuie anchetată de SIIJ, Secția va fi depășită, întrucât nu are procurori militari, niciun fel de procuror specializat în asemenea cazuri și nici suficienți procurori, în general, pentru un caz atât de complicat – întregul dosar este format din 413 de volume și aproximativ 117.000 de file.
Dacă dosarul nu ajunge nici măcar în instanță, după 30 de ani de la Mineriada din 13 – 14 iunie 1990, există riscul ca în momentul judecării acestor infracțiuni contra umanității să nu mai fie în viață nici inculpații, nici victimele.
Augustin Lazăr: Decizia ICCJ este neîntemeiată
Cei care trebuie să conteste decizia de miercuri a procurorului de cameră preliminară de la Curtea Supremă care a decis returnarea dosarului sunt cei de la Secția specială, în opinia fostului procuror general Augustin Lazăr, cel pe mandatul căruia a fost finalizat dosarul.
El spune că decizia instanței este total neîntemeiată și se bazează, probabil, pe faptul că multe dintre actele de urmărire penală au fost făcute în baza legii vechi. Parchetul trebuie să arate în contestație că trebuie recunoscute ca valide actele de urmărire penală realizate în baza legislației vechi, afirmă Lazăr.
„Nu am văzut motivarea, dar dacă așa se merge, pe acest principiu că actele de urmărire penală au fost realizate pe legea veche și nu mai sunt recunoscute, nu vom mai putea termina niciun dosar complex. Actele realizate sub regimul legii vechi trebuie recunoscute ca valide și asta trebuie să arate Parchetul în contestație. Contestația ar trebui făcută de Secția specială de anchetare a magistraților, pentru că în dosar este judecat și un magistrat. Dacă Secția nu face, procurorul trebuie să conteste decizia”, a declarat pentru HotNews.ro Augustin Lazăr.
