Primul proiect de lege depus în noul Parlament: CCR trebuie să decidă asupra constituționalități unei legi în maximum 45 de zile de la primirea sesizării - CursDeGuvernare.ro
miercuri

20 octombrie, 2021

Primul proiect de lege depus în noul Parlament: CCR trebuie să decidă asupra constituționalități unei legi în maximum 45 de zile de la primirea sesizării

29 decembrie, 2020

Deputatul PNL de Iaşi Alexandru Kocsis (foto), aflat la primul său mandat de parlamentar, a depus marţi primul proiect de lege al noului Legislativ – proiectul vizează stabilirea unor termene clare în care Curtea Constituţională trebuie să se pronunţe cu privire la constituţionalitatea actelor sesizate.

Alexandru Kocsis este apropiat al actualului președinte al Camerei Deputaților, Ludovic Orban, plasat pe lista pentru Camera Deputaților de la Iași pe locul 3.

Potrivit proiectului, CCR trebuie să decidă asupra constituţionalităţii legilor, în termen de 45 de zile de la primirea cererii.


Actul normative, citat de News.ro, prevede impunerea unor termene pentru judecătorii Curţii Constituţionale ȋn soluţionarea cauzelor ce au ca obiect controlul de constituţionalitate.

”Legea 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale conţine prevederi care pot duce la amânarea la nesfârşit a pronunţării în privinţa proiectelor de lege aprobate de Parlament. Astfel, articolul 16 aliniatul 2 al legii nu prevede niciun termen pentru programarea dezbaterilor care vizează proiectele de lege: «Dacă sesizarea s-a făcut de Preşedintele României, de parlamentari, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau de Avocatul Poporului, Curtea Constituţională o va comunica, în termen de 24 de ore de la înregistrare, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, precizând şi data când vor avea loc dezbaterile». În practică, aceste prevederi au dus la amânări repetate”, a transmis iniţiatorul proiectului de lege.

Potrivit acestuia, deşi Parlamentul a votat Legea privind impozitarea pensiilor speciale în data de 17 iunie 2020, pe 8 decembrie, adică după 6 luni, CCR a decis a patra amânare.

”Decizia a fost luată abia pe 15 decembrie, în condiţiile în care Guvernul avea nevoie să ştie din timp ce sume alocă pentru pensiile speciale în bugetul pe 2021. Legea anterioară în domeniu, care prevedea eliminarea pensiilor speciale, a fost votată de Parlament pe 28 ianuarie 2020 şi declarată neconstituţională abia pe 23 mai! Pe scurt, într-un an de zile, Parlamentul nu a putut să aibă o decizie clară în privinţa pensiilor speciale, din cauza amânărilor repetate decise de CCR”, a mai transmis deputatul.


Potrivit acestuia, o altă reglementare vizează pronunţarea CCR, odată ce dosarul a intrat pe rol.

”Astfel, potrivit articolului 57: «În cazul în care Curtea Constituţională rămâne în pronunţare, preşedintele anunţă ziua stabilită pentru aceasta. Amânarea pronunţării nu va depăşi, de regulă, 30 de zile”». Existenţa formulei «de regulă» a dat naştere la amânări repetate, dacă e să enumărăm termenele din acelaşi caz al pensiilor speciale:  14 iulie, 30 septembrie, 4  noiembrie, 8 decembrie. În schimb, Parlamentul are un termen unic, clar şi relativ scurt în relaţia cu Curtea Constituţională – de 45 de zile” a mai transmis deputatul liberal.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

”Acest termen de 45 de zile este preluat din Constituţie şi consider că trebuie folosit ca reper pentru introducerea unor termene şi pentru Curtea Constituţională. Astfel, propun ca soluţie introducerea unei prevederi potrivit căreia CCR are la dispozţie 45 de zile să decidă dacă o lege este constituţională sau nu. Precizez că potrivit bilanţului CCR pe anul 2019, instituţia a avut pe rol 42 de dosare care au vizat controlul de constituţionalitate al legilor efectuat înaintea promulgării. Consider că este posibilă rezolvarea cu celeritate a acestor dosare, în spiritul bunei colaborări între instituţiile statului,  pentru a da cursivitate procesului legislativ şi a permite Executivului să cunoască din timp cheltuielile bugetare”, a mai afirmat Alexandru Kocsis.

Acesta consideră că ”este o iniţiativă corectă, menită să pună capăt unei abordări discreţionare, poate chiar abuzive, pe care judecătorii CCR au avut-o de-a lungul timpului ȋn soluţionarea unor cauze de mare interes pentru public”.

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

   ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium)...

rrr