Transporturile și turismul din România se numără printre cele mai afectate sectoare ale economiei de răspândirea epidemiei de coronavirus. Patronatele estimează scăderi considerabile ale cifrelor de afaceri, dar și eventuale falimente în situația în care statul nu intervine pentru a sprijini companiile aflate în dificultate.
Important: Transporturile reprezintă pentru România principalul domeniu de servicii la export, cu o semnificativă balanță pozitivă.
Angajatorii din transporturi solicită, de asemenea, măsuri de protecție a șoferilor, în contextul în care blocarea acestora în tranzit riscă să pună în pericol aprovizionarea cu diferite mărfuri.
Președintele Klaus Iohannis va prezenta miercuri concluziile primei reuniuni a Grupului de Lucru Interinstituțional pentru evaluarea impactului economic, financiar și bugetar asupra României al epidemiei.
Transportatorii se așteaptă la pierderi de 30%
Poate cea mai afectată ramură economică de răspândirea epidemiei de coronavirus este transportul rutier de marfă și persoane. Patronatele din această industrie au prezentat deja o serie de cifre privind scăderile din ultima perioadă, însă acestea sunt în continuă dinamică și depind foarte mult de felul în care vor continua statele europene să gestioneze criza.
O estimare bazată pe ipoteza în care lucrurile nu vor scăpa de sub control indică o scădere de circa 20-30% a afacerilor din transporturi, a precizat, pentru cursdeguvernare.ro, Constantin Isac (foto), președintele Uniunii Naționale a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR).
Cifrele momentului privind scăderea:
- o scădere de 50% a transportului rutier de persoane (curse regulate, intern);
- -100% la transport rutier de persoane către Italia;
- -15% pentru transportul internațional de mărfuri (inclusiv Italia);
- scăderi de 90% a curselor externe ocazionale (transport persoane).
Constantin Isac spune că deocamdată puțini șoferi au fost nevoiți să rămână în carantină pe traseu, dar că UNTRR a avut discuții cu ministrul Transporturilor pentru a garanta siguranța angajaților, în contextul în care state precum Croația și Slovenia, care se află pe ruta România-Italia, s-au alarmat și au început să blocheze șoferii aflați în tranzit dinspre Italia.
”Am cerut să se creeze culoare de transport securizate, să nu se blocheze transporturile. De asemenea, am solicitat ca la punctele de trecere a frontierei să fie amenajate depozite cu mijloace de protecție a șoferilor, acele costume folosite de echipajele de pe ambulanță, care să fie la prețuri accesibile și pe care să le poată folosi la locurile de încărcare și descărcare a mărfii”, a precizat Isac.
Alte măsuri vizează scutirea de la plata impozitelor pentru transportatori aflați în dificultate și sprijin financiar pentru șoferii afectați de reducerea numărului de curse.
În România există în jur de 300.000 de șoferi, aproape jumătate dintre ei lucrând pentru companii străine. Circa 30.000 de șoferi lucrează pe relația România-Italia.
Horeca -gradul de ocupare deja s-a înjumătățit, out-goingul a căzut cu 70%. Nu se poate conta pe turismul de Paște sau de 1 Mai
Între 50 și 80 de mii de angajați din turism riscă să rămână fără locuri de muncă dacă vârful epidemiei de coronavirus va dura mai multe de trei săptămâni, respectiv până după 10 aprilie, a declarat Dragoș Răducan (foto), prim-vicepreședinte executiv al Federației Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR), pentru cursdeguvernare.ro.
Cererea s-a prăbușit în special pe segmentele incoming și outgoing, situația fiind mai puțin îngrijorătoare, cel puțin pentru moment, în ceea ce privește turismul intern, pilonul principal al sectorului, care asigură circa 80% din afacerile operatorilor locali.
Hotelurile din București și din marile orașe au fost deja puternic afectate de răspândirea epidemiei. Scăderea turismului de business a dus la prăbușirea gradului de ocupare la 20-25%, față de 70-75% media în această perioadă. Pentru a ieși pe zero, un hotel are nevoie de un grad de ocupare de 40-50%. Răducan se așteaptă ca numărul de angajați să se înjumătățească, pentru acoperirea pierderilor din acest sector.
Pentru a evita concediile din această industrie, care are oricum un deficit semnificativ de personal, FPTR intenționează să propună Guvernului scutirea angajatorilor de la taxele și contribuțiile asociate angajaților.
În ceea ce privește turismul outgoing, respectiv vacanțele din străinătate ale românilor, acesta s-a prăbușit pe fondul răspândirii epidemiei, cu circa 70-80%. Agențiile active în acest sector au început deja să ia măsuri, de la reducerea salariilor cu 25% și până la închiderea unor puncte de lucru mai puțin profitabile. Efortul financiar al agențiilor va fi substanțial, în contextul în care chartere erau deja angajate și alocații plătite către hotelurile externe. Directivele europene prevăd însă restituirea integrală a sumelor solicitate de turiștii care decid să își anuleze concediile.
Sectorul ”salvator” ar putea fi turismul intern. Vânzările au mers bine în primele două luni. În martie au consemnat o scădere de circa 30%, dar Răducan este încrezător că și-ar putea reveni în situația în care epidemia nu scapă de sub control.
IMM-uril cer măsuri
Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) a cerut luni autorităților să adopte rapid măsuri prin care să îi ajute pe micii întreprinzători să facă față efectelor economice produse de impactul coronavirusului.
Principalele revendicări:
1. Utilizarea de instrumente financiare pentru a asigura lichiditatea și pentru a furniza capital de lucru prin utilizarea normelor existente privind ajutoarele de stat. Posibilitățile sunt oferite de reglementările de minimis sau de schemele de salvare și restructurare.
2. Alocarea de fonduri disponibile din cadrul financiar 2014-2020 către furnizarea de capital de lucru IMM-urilor.
3. Crearea de mecanisme care să ofere asistență IMM-urilor aflate în dificultate.
4. Orientarea bugetului României spre investiții imediate în economie prin modificarea legislației privind achizițiile publice pentru a da posibilitatea IMM-urilor de a avea acces mai facil.
5. Modificarea legislației privind Codul Muncii și flexibilizarea cadrului legislativ: muncă temporară, work from home, tele-muncă etc.
6. Oferirea de facilități prin prelungirea termenelor cu plățile impozitelor și contribuțiilor sociale.
7. Operaționalizarea de instrumente specifice domeniilor aflate în dificultate în acest moment:
– Oferirea imediată a voucherelor de vacanță,
– Regândirea schemelor privind expozițiile și târgurile și oferirea de capital de lucru IMM-urilor care desfășoară activități de export,
– Acordarea de subvenții pentru plata salariilor în domeniul transporturilor;
