duminică

3 iulie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

28 octombrie, 2015

refugiati 1Autoritățile române au început săptămâna trecută procedurile pentru aducerea a 300 de refugiați din Italia, ei urmând să fie relocați efectiv în luna noiembrie, a anunțat joi Leonard Orban, consilier prezidențial pe Afaceri Europene.

„Săptămâna trecută deja au fost făcute primele demersuri de către autorităţile române pentru preluarea a 300 de refugiaţi care se află în centrul de primire din Italia. (…) Procedurile durează cel puţin o lună de zile”, a declarat consilierul.

României îi revine o cotă obligatorie de aproximativ 7.000 de refugiați din totalul de 160.000 de persoane ce vor fi relocate în toate statele membre potrivit unui algoritm creat de Comisia Europeană.


La mini-summitul pe tema rutei vestice a Balcanilor, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, s-a declarat nemulțumit de ritmul în care se face redistribuirea imigranților din Grecia și Italia.

„Nouă state membre ne-au anunţat că pot reloca în curând 700 de refugiaţi. Să nu uităm că s-a decis mutarea a 160.000 de refugiaţi. (…) Statele membre încă se mişcă greu într-un moment în care ar trebui să fie sprintene”, și-a exprimat președintele Juncker nemulțumirea.

Trierea

Potrivit unei declarații făcute de premierul Victor Ponta la începutul acestei luni, trierea refugiaţilor se va face, conform acordurilor internaţionale, de către autorităţile din prima ţară în care aceştia ajung, în cazul de față Italia, însă vor participa și reprezentanți români la acest proces:

„Avem un cuvânt de spus: participăm cu nişte criterii. Vreau să fie foarte clar, nu va exista un criteriu de religie, să ne ducem noi să spunem cine e creştin, cine e musulman, cine e budist. Se pune doar problema de a fi din ţări care într-adevăr sunt în conflict – Siria, Irak, Afghanistan – şi se pune problema de a avea familii”, a declarat Victor Ponta.


Autoritățile trebuie să decidă în 30 de zile de la sosirea refugiaților în tabere cine va primi statut de refugiat, iar urmează să se stabilească dacă li se vor echivala studiile, cum vor primi acces la sănătate, cum le vor fi primiți copiiii la școală.

Procedurile: de la primire la integrare

Încă nu este clar când anume vor sosi primele persoane relocate în România , însă e o chestiune de luni.

Cazarea, întreținerea, facilitățile

După sosire, refugiații vor fi cazați în cele șase centre existente în București, Giurgiu, Galați, Șomcuța Mare, Rădăuți și Timișoara.

În cele 6 centre pot fi găzduite aproximativ 1.700 de persoane, dar o parte dintre spaţiile de cazare sunt deja ocupate: gradul de ocupare este sub 20%, în momentul de față.

Refugiaţilor li se asigură camere de locuit şi bucătării utilate, sar şi de spaţii de recreere- camere de joacă pentru copii, săli cu calculatoare, săli de sport, săli de rugăciune.

Deși a respins mereu cotele obligatorii și a informat iniţial că nu primește decât cel mult 1.800 de refugiați, România și-a luat deja măsuri pentru a identifica noi spații de cazare.

Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă le-a cerut mai multor  ministere să prezinte lista cu imobilele disponibile pentru a fi rapid transformate în centre de azilanți.

S-au oferit deja mai multe locuri în căminele studențești de la Măgurele, în foste cămine – internat de liceu, iar Ministerul Apărării ar putea amenaja rapid câteva din multele foste cazărmi părăsite după eliminarea serviciului militar obligatoriu.

Procesarea datelor

După cum declara președintele Klaus Iohannis, problema nu este adăpostirea acestor refugiaţi.

Partea dificilă este integrarea acestor persoane, România neavând experiență în astfel de procese, fiind țară ce furnizează migranți, nu de destinație.

După primire, refugiații vor fi înregistrați (chiar dacă acest proces s-a derulat deja în prima țară europeană în care au ajuns), amprentați, identificați și distribuiți în centre.

Germany RefugeesÎn două luni, autoritățile trebuie să răspundă cererilor de azil, adică să spună dacă acordă statutul de refugiat.

Refugiații sunt definiți, prin Convenția de la Geneva din 1951, drept persoane care și-au părăsit țara din cauza războaielor, a conflictelor sau a persecuțiilor, și care au nevoie de protecție internațională. Niciun stat nu poate respinge solicitarea de protecție.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Cei cărora li se resping cererile de azil vor fi returnați în țările lor, dar se presupune că această primă selecție, între refugiați și imigranți, se face în centrele din Grecia și Italia, de unde sunt trimiși în România.

De întregul proces, de la primire și până la plecarea din țară (în Siria sau în alt stat european), sau până la eventuala dobândire a cetățeniei române (pentru cei care, peste ani, vor dori să rămână aici), se ocupă Inspectoratul General pentru  Imigrări (IGI), subordonat Ministerului de Interne.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: