“Primăvara arabă” ar putea fi urmată de o “vară europeană”. Ingredientele care au dus la “exploziile” sociale din Tunisia ar putea avea acelaşi efect asupra locuitorilor din Spania. “Nu suntem mărfuri în mâna politicienilor şi bancherilor”, susţin protestatarii din Madrid. Şomajul ridicat în rândul tinerilor a fost prima problemă în Tunisia şi este, acum, în actualitate în mai multe ţări din Europa. În ultimii ani, tineri, chiar şi cei educaţi şi cu diplome, nu-şi mai găsesc locuri de muncă. Italia are, de asemenea, probleme financiare, agenţia de rating Standard & Poor’s asociind-o cu perspective negative, din cauza deficitului bugetar, a absenţei încrederii în economie şi lipsei reformelor absolut necesare. Nivelul datoriei italiene depăşeşte de cinci ori pe cea a Greciei, cu 1.800 de miliarde de euro. Problemele cu care se confruntă Grecia, Italia şi Portugalia îngrijorează pe toată lumea. În Grecia, imposibilitatea alegerii între restructurarea datoriei şi reinjectarea cu lichidităţi nu este un semn prea bun. Nici Franţa nu este imună – deficitul său bugetar în 2010 urmează imediat după cel al Greciei, Irlandei, Spaniei şi Portugaliei, Şi se va menţine la acelaşi nivel în 2011. Există, aşadar, un al doilea “pluton” al îngrijorării europene. (Le Monde)
Schimbări în politica vizelor în UE. Comisia Europeană a anunţat, marţi, că va suspenda temporar unele ţări care beneficiază de intrare liberă în spaţiul UE, dacă vor exista creşteri importante ale cererilor de azil sau şederi ilegale. Turiştii din 41 de ţări din întreaga lume, care se bucură de intrare liberă în UE, ar putea fi nevoiţi să treacă, din nou, prin procedurile de obţinere a vizei de intrare, dacă autorităţile de la Bruxelles decid că se fac abuzuri asupra sistemului de liberă circulaţie. Aşa-numita “clauză de siguranţă” va face ca “politica de acordare a vizelor să fie mai eficientă şi ne va permite să reacţionăm la evenimente imprevizibile”, a spus comisarul pentru afaceri interne, Cecilia Malmstrom. Un stat UE va trebui să dovedească faptul că este afectat de un aflux masiv de imigranţi ilegali dintr-o anumită ţară, adică să se confrunte cu 50% mai mulţi imigranţi decât înainte, pe o perioadă de şase luni, pentru ca suspendarea să fie activată. La fel se va întâmpla dacă un stat membru dovedeşte că peste 50% dintre cererile de azil, în 6 luni, provin dintr-o ţară din care, în mod normal, solicitările erau sub 3%. (EUObserver)
Mubarak, judecat pentru corupţie şi conspiraţie. Fostul preşedinte egiptean va compărea în faţa justiţiei pentru corupţie şi complicitate în uciderea protestatarilor din timpul revoltelor populare. Este o schimbare extrem de mare a politicii unei ţări, conduse timp de trei decenii de un lider a cărui autoritate nu a fost deloc pusă sub semnul întrebării. Anunţul că Mubarak va fi judecat penal răspunde dorinţelor egiptenilor, care au ameninţat cu o a doua revoluţie, din cauza schimbărilor prea lente făcute de conducătorii militari. Acuzaţiile îi pot aduce fostului şef de stat pedeapsa cu moartea, spune purtătorul de cuvânt al procurorului general Adel el-Said. Ar fi pentru prima oară, în istoria modernă, când un lider arab este trimis în judecat de propriul popor. Liderul irakian Saddam Husein a fost răsturnat de la putere în timpul invaziei americane, în 2003, şi condamnat la moarte, trei ani mai târziu, pentru uciderea a 140 de şiiţi. (Huffington Post)
Palestinienii, nemulţumiţi de discursul premierului israelian. Benjamin Netanyahu a ţinut un discurs în faţa Congresului American, în care a subliniat, din nou, că Israelul vrea să ajungă la un compromis, pentru a face pace cu palestinienii, dar acordul de pace nu se poate baza pe propunerea lui Barack Obama referitoare la graniţele de dinainte de 1967. Oficialii palestinieni au fost nemulţumiţi de aceste declaraţii, un purtător de cuvânt al liderului Autorităţii Palestiniene Mahmoud Abbas susţinând că Netanyahu a creat noi obstacole şi în felul acesta nu se va ajunge prea repede la un compromis. Abu Rudeina a precizat: “Ceea ce a spus Netanyahu în discursul său nu va conduce în niciun caz la pace”. Premierul israelian a adăugat noi obstacole în drumul către “o pace reală, serioasă, durabilă şi complexă”, consideră purtătorul de cuvânt palestinian. (BBC News)
Acord european privind testarea rezistenţei centralelor nucleare. Europenii au ajuns, marţi, la un acord asupra verificării centralelor nucleare ale Uniunii Europene în faţa catastrofelor naturale şi a evenimentelor produse de oameni. Comisarul pentru energie Gunther Oettinger, a avizat propunerea. Compromisul aprobat de grupul de experţi în domeniul siguranţei nucleare (Ensreg) face distincţie între securitatea centralelor în faţa catastrofelor naturale sau accidentelor şi securitatea în faţa actelor teroriste sau a sabotajului. Documentul prevede teste foarte puternice de verificare a rezistenţei centralelor, în caz de cutremure sau inundaţii, ca şi în cazul unor “consecinţe de orice tip a accidentelor de origine umană sau naturală”, potrivit unei surse diplomatice. Autorităţile de reglementare au subliniat, însă, în document, că nu au nicio competenţă în ceea ce priveşte securitatea contra terorismului. (Le Monde)
Rebelii libieni au jefuit Banca Centrală din Benghazi pentru a-şi finanţa revoluţia. În zilele imediat următoare începerii revoltelor din Libia contra colonelului Gaddafi, rebelii libieni şi-au dat seama că au nevoie de fonduri importante pentru a plăti costurile luptei cu regimul. Şi au ajuns la concluzia că ar trebui să jefuiască “propria bancă”, adică o sucursală a Băncii Centrale Libiene din Benghazi, unde guvernul lui Gaddafi avea în jur de 505 milioane de dolari. Şi asta au şi făcut. Ministrul de finanţe al rebelilor, după formarea guvernului numit Consiliul Naţional de Tranziţie, Ali Tarhouni, recunoaşte acest lucru. El spune că revoluţionarii n-au făcut altceva decât să-şi jefuiască, în martie, “propria bancă”. După ce au găurit pereţii clădirii şi au angajat un lăcătuş care să deschidă seiful, liderii rebelilor au transformat banii guvernului în resurse proprii pentru supravieţuire. Acum încearcă să facă acelaşi lucru, la scară mondială, comentează presa americană. Rebelii cer guvernelor străine, inclusiv celui al SUA, să folosească averile pe care s-a pus sechestru în afara ţării, pentru a finanţa revolta, care a evoluat, în trei luni, de la un protest politic la un război în toată regula. (The Washington Post)
Cel puţin 40 de victime, în luptele de stradă din Yemen. Ciocnirile între forţele de securitate loiale preşedintelui Ali Abdullah Saleh şi militari din cea mai puternică federaţie tribală din Yemen, a cărui lider îi susţine pe protestatari, s-au soldat cu moartea a 24 de militari şi 14 gărzi tribale, alte 24 de persoane fiind rănite. Protestatarii încearcă să pună capăt regimului aflat la putere în Yemen de 33 de ani, dar şansele de a ajunge la o soluţie paşnică scad pe zi ce trece. Luptele duse pe străzile din capitala Sana, între forţele de securitate ale lui Saleh şi gărzile lui Sadiq al-Ahmar, liderul federaţiei tribale Hashid, au avut loc în apropierea clădirilor guvernamentale şi ale partidului de la putere, chiar lângă reşedinţa fortificată a lui Ahmar. (The Guardian)
Judecătorii ruşi au respins apelul lui Kodorkovsky. Fostul magnat petrolier Mihail Kodorkovsky a făcut recurs la sentinţa de condamnare la 14 ani de închisoare pentru fraudă, dar tribunalul din Moscova i-a respins contestaţia, reducând doar cu un an sentinţa. Kodorkovsky a fost condamnat, în decembrie, pentru evaziune fiscală, în valoare de 30 miliarde de dolari, a companiei sale petroliere şi pentru spălare de bani. Kodorkosvsky a susţinut, la tribunal, că prelungirea primei sale sentinţe cu încă 6 ani este “absurdă”. Se pare însă că el nu poate ieşi din închisoare înainte de 2016. Acuzarea şi condamnarea celui care a fost cândva cel mai bogat om din Rusia, patronul gigantului Yukos, a fost criticată în afara ţării. Gestul a fost considerat de mulţi ca o pedeapsă, deoarece Kodorkovsky a dorit să sprijine financiar un grup liberal de opoziţie, opunându-se astfel fostului preşedinte, actualul premier, Vladimir Putin. Partenerul său de afaceri, Platon Lebedev, a fost arestat împreună cu Kodorkovsky, în 2003, ambii fiind condamnaţi la 9 ani de închisoare în 2005. (BBC News)
Obama, despre relaţia specială dintre Marea Britanie şi SUA. Preşedintele american a ţinut un discurs la banchetul organizat în cinstea sa de regina Elisabeta a II-a, la Palatul Buckingham, în care a vorbit despre relaţiile speciale dintre cele două ţări şi a mulţumit pentru solidaritata manifestată de britanici după atacurile teroriste din 11 septembrie 2001. A apreciat eforturile Marii Britanii de a întări măsurile de securitate pe plan mondial, mulţumind “soldaţilor care stau alături de forţele americane de decenii întregi”. La banchetul ce a încheiat prima zi a vizitei cuplului prezidenţial american la Londra, au participat membri ai Casei Regale, politicieni şi vedete de film. Printre aceştia s-au numărat premierul britanic David Cameron, prim-ministrul adjunct Nick Clegg şi liderul laburist Ed Miliband, ca şi foştii premieri Gordon Brown, Tony Blair şi Sir John Major. Tom Hanks, Kevin Spacey, Helena Bonham Carter şi primarul Londrei, Boris Johnson, au participat şi ei la cina regală. (BBC News)
