vineri

12 august, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

6 februarie, 2022

Poziția ezitantă a cancelarului german Olaf Scholz privind criza din Ucraina va marca prima sa vizită la Casa Albă, de luni. Olaf Scholz se ferește de o confruntare cu Moscova și nu face decât să respecte tradiția politicii externe germane, inaugurată de predecesorul său Willy Brandt prin „Ostpolitik”,  potrivit agenției EFE citată de Agerpres.

Lipsa unei abordări clare în privinţa Rusiei i-a atras lui Olaf Scholz critici din partea partenerilor săi din NATO – care se aşteaptă ca economia cea mai importantă a Europei să-şi asume responsabilitatea pe care ei consideră că Germania o are, dar şi din propria ţară, unde i se reproşează că este invizibil în această criză.

Unul dintre motivele discordiei este viitorul gazoductului Nord Stream 2, controlat de gigantul rus Gazprom. Subiectul scoate în evidenţă reticenţa lui Scholz de a ameninţa Moscova cu o anulare definitivă a autorizării punerii în funcţiune a gazoductului.


Deşi în decembrie 2021 încă mai considera gazoductul drept un proiect economic privat, cancelarul a recunoscut ulterior că, în cazul unui atac al Rusiei asupra Ucrainei, va fi nevoie să fie discutate toate tipurile de măsuri, dar se abţine deocamdată să ameninţe textual cu suspendarea gazoductului.

Şi, deşi Germania importă în prezent din Rusia între 45% şi 65% din gazul pe care îl consumă, experţi consultaţi de EFE sunt de părere că această dependenţă nu are „un caracter existenţial” şi că există alternativă, aşa încât, deşi chestiunea afectează într-adevăr interesele companiilor germane, nu este determinantă pentru politica externă a ţării.

Refuzul unei implicări militare hotărâte și tradiția Ostpolitik

Refuzul tranşant al Berlinului de a trimite armament defensiv Kievului – cu justificarea că, dacă ar trimite armament în zonele de conflict, ar contribui la exacerbarea acestuia – a provocat frustrare în Ucraina, deşi Germania este principalul sprijin al acestei ţări la nivel global în materie de ajutor economic.

Strategia evitării unei confruntări directe şi pariul pe relaţiile economice pentru a produce o apropiere se bucură de o lungă tradiţie la Berlin, inaugurată prin „Ostpolitik”, a cancelarului social-democrat Willy Brandt, care s-a aflat la putere între 1969 şi 1974.


Germania obişnuieşte să-şi asume un rol de mediator între puterile mondiale şi din acest motiv fuge de abordări radicale şi aspiră mereu la „detensionare”, indiferent de situaţie, spune Christian Rieck, profesor de relaţii internaţionale la Universitatea din Potsdam.

„Este ceea ce în limba germană se numeşte politica mâinii liniştite”, explică expertul pentru EFE, semnalând că „problema de fond” este că, atunci când NATO se implică într-un conflict, Berlinul caută întotdeauna să facă „minimum posibil” şi să participe în aspecte „care nu costă mult şi nu costă vieţi”, poziţie greu de comunicat aliaţilor.

În acest sens, Scholz se confruntă acum cu „provocarea” de a oferi garanţii Washingtonului că Germania este de încredere atunci când trebuie să apere sistemul de securitate europeană care se bazează pe alianţa transatlantică.

Pe de altă parte, în opinia profesorului de la Postdam, există în plus o mare continuitate între fostul cancelar Angela Merkel şi succesorul ei, în condiţiile în care amândoi au „un temperament asemănător” şi încearcă „să aştepte până în ultimul moment” pentru ca apoi să compenseze şi să medieze.

Paradoxul verde

Iar această abordare a dus la un paradox, şi anume că, în interiorul guvernului german, miniştrii „verzi” precum titulara portofoliului de la externe, Annalena Baerbock, dintr-un partid care în mod tradiţional este pacifist până în pânzele albe, au adoptat în criza din Ucraina o atitudine mai beligerantă decât cea a cancelarului însuşi.

Şi Simon Koschut, profesor de securitate internaţională la Universitatea Zeppelin, a trasat paralele cu fostul cancelar şi a subliniat că puterea lui Scholz rezidă în „a acţiona în spatele cortinei”, lucru care nu trebuie neapărat să fie un dezavantaj, deoarece „înlesneşte negocierile diplomatice”.

Mai critic s-a arătat profesorul de ştiinţe politice de la Universitatea Liberă din Berlin, Ingo Peters, în opinia căruia atitudinea lui Scholz demonstrează că „este depăşit” de circumstanţe, poate din cauza lipsei lui de experienţă internaţională.

Lipsa unei poziţii ferme cu privire la Rusia în guvern şi în interiorul propriului Partid Social-Democrat reflectă totodată şi preocuparea faţă de electorat, în condiţiile în care populaţia Germaniei este eminamente antimilitaristă.

Germanii, în marea lor majoritate, se tem de un ipotetic război şi cred că o relaţie bună cu Rusia este de mare importanţă, indică un sondaj difuzat joi de Institutul Forsa, care relevă totodată că Scholz pare să fi pierdut din popularitate din cauza lipsei sale din dezbaterea publică.

SUA poate pune o presiune uriaşă

Pentru moment, pariul pentru calea diplomatică făcut de cancelarul Scholz – care se va deplasa la Moscova la 15 februarie – i-a permis să readucă Kremlinul, cu ajutorul Parisului, la masa negocierilor, în cadrul aşa-numitului format Normandia.

„Este un progres că Rusia se coboară să negocieze nu doar cu Washingtonul; este un progres, dar singurul pe care îl văd”, a apreciat profesorul Ingo Peters, în opinia căruia cancelarul german trebuie să înceteze „să mai umble cu mănuşi de catifea” şi să înveţe „să comunice în mod credibil” că este dispus să recurgă la aşii din mânecă, o referire la Nord Stream 2.

Expertul german se aşteaptă ca Olaf Scholz să fie supus unei „presiuni uriaşe” pentru a fi mai explicit în acest sens.

Administraţia americană se aşteaptă la „acţiuni concrete” din partea cancelarului german, nu neapărat în ceea ce priveşte furnizarea de armament, „dar cu siguranţă mai mult decât ceea ce Berlinul a fost dispus să facă până acum”.

Este greu de anticipat, însă, dacă presiunea americană va fi suficient de convimngătoare ca să-șl facă pe Olaf Scholz să-şi revizuiască abordarea, conchide EFE.

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Deceniul banilor ieftini (dobânzi mici sau foarte mici la creditele pe termen lung)pentru state  tocmai s-a încheiat . A fost (sau ar fi fost) o perioadă extrem de

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: