duminică

26 mai, 2024

16 iunie, 2011

Prima femeie candidat la preşedinţia Egiptului. În 25 mai 2005, Bothaina Kamel a votat într-un referendum pentru a amenda Constituţia egipteană, prin care să poată fi contestate alegerile prezidenţiale. În acea seară a fost prezentat emisiunea informativă, la postul public de televiziune, anunţând că referendumul a avut o participare record. Votul a fost însă influenţat de violenţe ale forţelor de securitate contra protestatarilor care denunţau manipularea opiniei publice, un amănunt pe care ştirile nu-l aminteau. Amendamentele Constituţiei au făcut posibil, de fapt, ca partidul de guvernământ să îşi poată alege opozanţii la prezidenţiale. Şase ani şi o revoluţie mai târziu, Kamel, prezentatoare tv şi activistă, este prima femeie care candidează la preşedinţie, mottoul campaniei sale fiind “Agenda mea este Egiptul”. (The New York Times)

Un nou lider al opoziţiei ruse, de care Putin nu se teme. Mihail Prokhorov este, cel mai probabil, viitorul lider al partidului de opoziţie din Rusia, în alegerile de anul viitor, dar Putin nu este intimidat. Dacă eşti un miliardar şi vrei să rămâi aşa, cel mai înţelept este să nu sponsorizezi un partid de opoziţie. Ultimul oligarh care a făcut asta se află acum la închisoare – Mihail Kodorkovski este într-un lagăr de muncă din Siberia, din 2003 şi va rămâne acolo până în 2017. Mihail Prokhorov, un magnat din domeniul metalelor şi proprietar al echipei de bachet New Jersey Nets, al treilea în topul celor mai bogaţi oameni din ţara sa, a anunţat că va conduce un nou partid de centru-dreapta, numit Cauza Dreaptă. De fapt, scrie presa, el a fost ales de preşedintele Dimitri Medvedev pentru a nu face prea multe valuri în opoziţie, pentru a critica Kremlinul, dar fără afi cu adevărat o piedică în calea celor de la putere. Prokhorov a promis că dacă va câştiga cursa pentru conducerea partidului, formaţiunea sa va fi una reformistă, pro-industrială şi pro-Medvedev. (Newsweek)

Japonia se străduieşte să atragă turişti. Editurile nu mai publică ghiduri turistice pentru 2012 gândindu-se că nu are rost să cheltuiască bani pentru cărţi pe care nu va dori nimeni să le cumpere. Dar angajaţii din turism încearcă acum să transmită un mesaj, acelaşi pe care Japonia vrea să-l transmită întregii lumi: Tokyo este ferit de radiaţii şi va rămîne la fel de sigur ca întotdeauna. Catastrofa naturală de aucm trei luni a provocat pagube imense în nord-estul coastei japoneze şi, din nefericire, a schimbta imaginea întregii ţări, cu milioane de oameni din lume crezând că una dintre cele mai sigure naţiuni din lume nu mai este acum la fel. Este vorba, însă, şi de prejudecăţi, pentru că nu toată Japonia a fost afectată, doar o parte a ţării. Percepţia greşită a pus însă piedici serioase industriei turismului, pe care economia japoneză se baza, având în vedere scăderea populaţiei. Turismul contribuie cu 5,3% la PIB-ul japonez, oferind 4,3 milioane de locuri de muncă în 2008.  (The Washington Post)


Deputaţii cataloni au sosit cu elicopterul la Parlament. Ei au încercat, astfel, să evite mulţimea de 2.000 de protestatari care bloca intrarea în clădire. Manifestanţii protestau faţă de planurile de reducere a bugetelor alocate educaţiei şi sănătăţii. Un purtător de cuvânt al poliţiei a descris situaţia ca fiind tensionată, în timp ce deputaţii soseau în Parcul Ciutadella din centrul Barcelonei. Preşedintele regiunii catalane, Artur Mas, a fost unul dintre cei 10 politicieni care au sosit la muncă la bordul unui elicopter. S-au înregistrat incidente, în timp ce poliţiştii i-au împins pe protestatari înapoi, pentru ca deputaţii ce au venit pe jos să poată intra în clădire. Oamenii politici au fost bombardaţi cu întrebări şi cel puţin doi dintre ei sprayaţi cu vopsea, a declarat purtătorul de cuvânt, care a precizat că nu s-au înregistrat răniţi, deşi surse medicale au susţinut că 23 de oameni au fost trataţi din cauza rănilor. Circa 400 de poliţişti au fost desfăşuraţi în parcul ce adăposteşte parlamentul, pentru ca protestatarii să nu poată pătrunde înăuntru escaldând gardul. (The Guardian)

Sponsorii lui Obama, numiţi ambasadori. Cel puţin 80% dintre sponsorii campaniei electorale a lui Obama, din 2008, au fost răsplătiţi cu funcţii importante în guvernul SUA, potrivit unui nou studiu dat publicităţii. Numirea acestor sponsori s-a făcut în ciuda promisiunilor din campanie, când preşedintele a spus că va înceta această practică tradiţională şi va angaja oameni pe baza calificării şi experienţei lor. Noii angajaţi au fost obligaţi să semneze documente în care spuneau că nu au fost aleşi datorită afilierii politicie sau contribuţiilor lor financiare. Dar un studiu al Centrului pentru Integritate Politică arată că 27 din cei 36 de oameni care au avut contribuţii importante în timpul campaniei, de peste 500.000 de dolari, au primit funcţii de ambasadori sau consilieri economici. Jumătate dintre cei care au contribuit cu 200.000 de dolari au primit, de asemenea, un post în administraţia de la Washington. Louis Susman, un bancher fără pregătire diplomatică, dar care a oferit 300.000 de dolari în campania electorală, a fost numit ambasador la Londra în iulie 2009. (The Telegraph)

Şeful NATO vrea mai mulţi bani europeni pentru apărare. Anders Fogh Rasmussen a declarat că membrii europeni ai Alianţei trebuie să cheltuiască mai mult pentru apărare, pentru că acum este nevoie mai mult decât oricând de Alianţă. Declaraţiile oficialului NATO seamănă foarte mult cu cele făcute, vineri, de secretarul american al Apărării, Robert Gates, care a criticat europenii pentru că nu fac suficient de multe lucruri. Gates spunea că NATO riscă să fie irelevant din punct de vedere militar colectiv şi s-a arătat exasperat că doar patru state europene, Franţa, Marea Britanie, Grecia şi Albania cheltuiesc 2% din PIB pentru apărare. În ce-l priveşte pe Rasmussen, acesta a spus că NATO este mai necesară ca oricând, dar bugetele apărării sunt în scădere. “Avem nevoie de investiţii corecte, dacă vrem ca Europa să joace un rol important pe scena lumii în viitor şi să ia parte la misiuni de securitate internaţională”, a spus şeful Alianţei. (BBC News)

Premierul grec va forma un nou guvern. Giorgios Papandreou va încerca, din nou, să obţină sprijinul necesar adoptării în Parlament a măsurilor de austeritate cerute de UE şi FMI. Prim-ministrul elen va cere, azi, un vot de încredere în plenul Parlamentului. Papandreou a fost nevoit să facă faţă unor demonstraţii încheiate cu violenţe la Atena şi unei greve generale de 24 de ore organizată de sindicalişti. De asemenea, a fost foarte aproape de o revoltă în sânul partidul socialist Pasok, din cauza pachetului controversat de măsuri. Miercuri au avut loc ciocniri între protestatari şi forţele de ordine, lângă Parlament. „Voi continua pe acelaşi drum”, a spus Papandreou într-un discurs televizat, adăugând că aceasta este drumul pe care trebuie să-l facă, alături de „grupul parlamentar al partidului Pasok, membrii săi şi poporul grec”. Premierul încearcă să promoveze o serie de măsuri din programul de asuteritate de 28 miliarde de euro, în reduceri bugetare, între 2012-2015. Guvernul doreşte să adopte aceste măsuri până la finalul lunii şi să primească 12 miliarde de euro ajutor din partea UE şi FMI. (BBC News)


 

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Retragerea doctorului Cîrstoiu din cursa pentru primăria Capitalei arată nu

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: