Prima decizie de achitare din cauza Protocolului secret dintre SRI și Ministerul Public. VeDem Just consideră soluția discutabilă, cere Inspecției Judiciare să ia măsuri

VeDem Just solicită Inspecției Judiciare și PICCJ să facă demersurile ce se impun în cazul „soluției discutabile” a Curții Militare de Apel București, care a achitat un subofițer de Jandarmerie pe motiv că interceptările au fost efectuate de ofițeri SRI în baza unui protocol secret încheiat cu Ministerul Public.

Este prima achitare determinată de protocoalele secrete dintre SRI și Parchetul General și DNA.

Jandarmul respectiv a fost trimis în judecată pentru luare de mită și a fost condamnat în primă instanță, pentru că le-a informat pe două vânzătoare de țigări de contrabandă că urma un control al polițiștilor și jandarmilor.

Curtea Militară de Apel București l-a achitat după ce au declarat nule probele din dosar, din cauza Protocolului secret dintre SRI și Ministerul Public:

„Nu numai ca a fost nesocotit principiul loialitatii probelor – prin activitatea comuna a echipelor mixte (procurori si lucratori ai Serviciului Roman de Informatii), urmand o procedura secreta, ci se constata ca sunt incidente disp. art.281 alin.1 lit.a) C.pr.pen., in intelesul statuat prin Decizia Curtii Constitutionale nr.302 din 04.05.2017 (Monitorul Oficial nr. 566 din 17.07.2017) potrivit carora determina intodeauna nulitatea absoluta incalcarea dispozitiilor privind competenta dupa materie si calitatea persoanei a organului de urmarire penala”, au considerat judecătorii Constantin Udrea si Radu Stancu.

Organizația VeDem Just, un think tank specializat pe probleme ale sistemului de justiţie, critică decizia din două motive principale

• instanța nu avea voie să analizeze din nou legalitatea probelor (în 2018), pentru că acest lucru fusese făcut în camera preliminară (în decembrie 2015)
• de asemenea, Curtea a încălcat principiul de procedură penală potrivit căruia legea de procedură se aplică numai pentru viitor și actele întocmite sub legea veche de organul competent la acea dată rămân valabile – este tocmai motivul pentru care ICCJ a avut o practică constantă ulterior deciziei CCR 51/2016 în a menține interceptările și înregistrările autorizate de judecători și efectuate de SRI la cererea procurorului.

Observațiile VeDem Just:

• protocolul SRI-PICCJ incident în cauză a fost încheiat în 2009 și el a permis procurorilor să utilizeze aparatura SRI pentru efectuarea de interceptări și înregistrări, acestea fiind autorizate în prealabil de judecători;
• faptele de luare de mită au fost comise de subofițer în anul 2014 și este de presupus că interceptările au fost efectuate în această perioadă cel mai târziu în februarie 2015;
• inculpatul a fost arestat timp de o lună în martie 2015, în cursul urmăririi penale;
• inculpatul este trimis în judecată în luna noiembrie 2015;
• în faza de cameră preliminară se constată legalitatea probelor la Tribunalul Militar Cluj pe 07.10.2015 iar soluția este menținută de Curtea Miltară de Apel București la 16.12.2015;
• prin decizia 51 din februarie 2016 CCR decide că nu se mai poate apela la SRI pentru efectuarea de interceptări în afara cazurilor de siguranță națională iar potrivit Constituției decizia CCR se aplică numai pentru viitor;
• începând cu luna martie 2016 ICCJ decide în mod constant că interceptările făcute de SRI anterior deciziei CCR sunt valabile;
• subofițerul din cauză a fost condamnat de prima instanță în noiembrie 2017 și a fost achitat definitiv în 12 iulie 2018.