2017 este un an crucial pentru Europa, întrucât vor avea loc alegeri în cele mai importante state membre – Franța, Germania și probabil Italia, a treia economie importantă în zona euro.
Indiferent că vor câștiga extremiștii sau oderații, prognozează Stratfor, care susține de mai mulți ani că Uniunea se va dezmembra, Europa se îndreaptă către o despărțire în blocuri regional: Europa de Vest, Europa de Est, Scandinavia și insulele britanice.
Urmează 10 ani de criză în Germania
Economia germană se bazează pe exporturile către celelalte țări ale Uniunii Europene, iar extinderea euroscepticismului nu face bine afacerilor sale, motiv pentru care cea mai puternică economie din UE își va pierde poziția de lider, scrie Stratfor, citată de Digi24.
Potrivit agenției, Germania va trece printr-o severă criză economică în următorii zece ani.
O creștere puternică va înregistra însă Polonia, iar influența sa va fi din ce în ce mai mare, întrucât va beneficia de parteneriate privilegiate cu Statele Unite împotriva Rusiei.
SUA – De la naționalism, la isolaționism
Primele consecințe ale expansiunii naționalismului se vor vedea chiar în Statele Unite, care, sub președinția lui Donald Trump, nu vor mai fi atât de prezente în Orientul Mijlociu și ar putea impune bariere vamale Chinei (mai ales în sectorul metalelor), pentru a frâna importurile.
Dolarul american va fragiliza economia a numeroase țări
Agenția prezice un început de an 2017 tumultos pentru economia mondială, din cauza dolarului american, care a ajuns la un maximum față de momentul 2003.
Printre țările cele mai vulnerabile la cursul devizei americane sunt Venezuela, Turcia, Africa de Sud, Egipt, Chile, Brazilia, Columbia, Indonezia, mai scrie Digi, care citează analiza Stratfor.
Rusia nu dorește o nouă cursă a înarmării
Rusia pare să nu îşi permită intrarea într-o nouă cursă a înarmării cu Statele Unite ale Americii, mai notează agenţia de analize Stratfor, explicând că Administraţia de la Kremlin ţine cont de erorile care au condus la destrămarea Uniunii Sovietice.
„În cei 25 de ani de la destrămarea Uniunii Sovietice, pe fondul suplimentării capacităţilor militare în apropierea frontierelor, Rusia a recurs ocazional la ameninţări nucleare ca reacţie la provocările din partea Statelor Unite. Dar reacţia de tăcere după recenta sugestie făcută de Donald Trump, preşedintele-ales al SUA, privind suplimentarea arsenalului nuclear american reflectă o realitate economică diferită pentru Rusia, una în care Kremlinul îşi dă seama că nu îşi permite să ţină pasul cu o nouă cursă a înarmării nucleare”, se mai spune în analiză.
„În ultimii ani, Rusia s-a folosit de informaţiile despre suplimentarea arsenalului american pentru a justifica propriile activităţi de înarmare, dar efectele pe care le-a avut dezastruoasa politică a URSS din anii 1980 în privinţa cheltuielilor pentru apărare au impulsionat Moscova să ia o pauză.
Tonul mai moderat al Rusiei nu înseamnă că va face vreun pas înapoi în materie de apărare, ci mai degrabă că Administraţia de la Kremlin nu vrea să repete istoria creşterii exagerate a cheltuielilor militare care au accelerat dispariţia URSS”, subliniază Stratfor.
