sâmbătă

2 iulie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

24 iunie, 2020

România s-a situat în a doua jumătate a anului 2019 pe locul patru între statele membre UE la creșterea prețului curentului electric livrat consumatorilor casnici, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu o scumpire de 10,1%, am fost devansați doar de Cehia (+11,0%), Lituania (+14,3%) și Olanda (+19,6%), cu observația că valorile au fost consemnate pentru valutele naționale.

Pentru referință, menționăm că la polul opus s-au situat Danemarca (-6,3%), Grecia (-5,8%), Portugalia (-4,9%) și Bulgaria (-4,7%). Exprimate în euro, cele mai mari prețuri au fost consemnate în Danemarca (29,2€/100kWh), Germania (28,7€) și Belgia (28,6€) iar cele mai reduse în Bulgaria (9,6€), Ungaria (11,0€) și Lituania (12,5€), media UE fiind de 21,6€/100kWh. România a consemnat în moneda unică un preț de 14,2€.

De reținut în ce ne privește, dacă se face ajustarea prețurilor în funcție de puterea de cumpărare standard (pps), România trece pe primul loc în UE, drept țara cu cel mai scump curent electric pentru populație (27,8€/100kWh), peste Germania (26,8€), Spania (26,2€), Portugalia (26,0€), Belgia (25,9€), Cehia (25,5€) și Cipru (25,1€).


Iar asta deși taxele și prelevările făcute de stat reprezintă doar 28% din prețul plătit de consumatori, față de o medie de 41% la nivelul UE27. Unde cotele minime de taxare se regăsesc în Malta (6%) și Irlanda (16%) iar cele maxime trec de jumătate din sumă în Danemarca (60%) și Germania (54%).

Cele mai ieftine gaze naturale, alături de unguri

În schimb, la gaze naturale, România s-a plasat pe locul cinci la ieftiniri pentru consumatorii casnici, cu o scădere de -4,2%, după Letonia (-22,0%), Danemarca (-15,5%), Grecia (-10,2%) și Belgia (-8,3%). Cele mai mari scumpiri s-au produs în Spania (+16,7%), Croația (+12,9%), Olanda (+12,1%) și Franța (+10%).

Țara noastră s-a poziționat astfel, alături de Ungaria, drept țara din UE cu cel mai scăzut preț la gazele naturale pentru consumatori casnici, cu 3,3€/100 kWh, sub Letonia (3,5€), Croația, Lituania și Luxemburg (toate cu 4,1€), Estonia și Bulgaria (4,4€), Polonia (4,7€) și Slovacia (4,8€).

Valori de peste 10 euro/100 kWh la gazele naturale au fost înregistrate în Suedia (11,7€) și Spania (10,2€), urmate de Olanda (9,7€), Italia (9,3€) și Franța (8,4€). Prețul mediu în UE s-a situat în semestrul doi 2019 la 7,2€/100 kWh.


De reținut, taxele și prelevările făcute de stat au reprezentat la noi doar 16% din preț ( locul trei din coadă în UE, după Grecia 8% și Luxemburg 10%, și sub Slovacia, Bulgaria și Irlanda, fiecare cu 17%). Adică au fost aproape la jumătate față de media UE, situată la 31% și mult sub recordurile stabilite de Danemarca (60%) și Olanda (54%).

Atenție la strategia energetică !

Dar, hai să revenim la electricitate, unde economiile occidentale preferă să majoreze strategic tarifele pentru populație, dar să susțină costuri mai reduse pentru agenții economici. Asta în ideea de a le favoriza competitivitatea ( degeaba ai facturi mici la electricitate, dacă nu ai o slujbă pe baza căreia să le și achiți).

Trebuie remarcat că România conduce și în clasamentul scumpirilor la consumatorii non-casnici ( preț fără taxe) , cu o majorare de 19,5%, înaintea Ungariei (18,4%), Italiei (18,4%), Olandei (11,1%) și Sloveniei (10,0%). Prin contrast, prețurile au scăzut pe parcursul ultimelor 12 luni analizate de Eurostat în șase state membre, printre care Danemarca (-13,4%), Polonia (-6,3%) și Portugalia (-2,1%).

Astfel, pe fondul interconectării rețelelor electrice cu Ungaria și Bulgaria ( state care au înregistrat scumpiri și niveluri similare de preț al energiei electrice la agenții economici) am ajuns pe parcursul ultimilor trei ani să evoluăm pe contrasens cu Polonia și Cehia, pe care le-am depășit la nivelul costurilor, ajungând peste economii occidentale dezvoltate, precum Germania și Franța.

Astfel, pe fondul interconectării rețelelor electrice cu Ungaria și Bulgaria ( state care au înregistrat scumpiri și niveluri similare de preț al energiei electrice la agenții economici) am ajuns pe parcursul ultimilor trei ani să evoluăm pe contrasens cu Polonia și Cehia, pe care le-am depășit la nivelul costurilor, ajungând peste economii occidentale dezvoltate, precum Germania și Franța.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Efectele asupra consumatorilor industriali și a competitivității economice, mai ales în procese de producție energointensive, sunt ușor de apreciat. Mai ales că revenirea din criza produsă de pandemie se va face în condiții de competiție intensă pentru o cerere care va fi în curs de revenire. Motiv pentru care ar trebui să fim mult mai atenți la strategia energetică.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: