Prețul la gaze și electricitate: România în context european

România s-a situat în a doua jumătate a anului trecut pe locul patru în UE în ceea ce priveşte creşterea preţului la gazele naturale furnizate populaţiei, potrivit datelor comunicate de Eurostat.

Cu o majorare de 16,3%, ne-am plasat în topul scumpirilor imediat după Irlanda (+17,3%), Bulgaria (+16,5%) şi Suedia (+16,4%).

De reţinut, cele trei state menţionate nu dispun de resurse proprii de gaze naturale, după cum patru alte state au găsit de cuviinţă să reducă preţurile la această resursă energetică. Este vorba despre Croaţia (-2,5%), Portugalia (-1,9%), Ungaria (-0,4%) şi Germania (-0,2%).

Media evoluţiei preţurilor înregistrată la nivelul UE a fost de +5,7%.

În pofida majorării preţului gazelor naturale, ţara noastră figurează, alături de Ungaria, drept ţara membră UE cu cele mai mici preţuri la gaze pentru populaţie, cu 3,5 euro/100kWh. Totuşi, după ce se face ajustarea cu nivelul preţurilor din fiecare ţară şi se trece la paritatea puterilor de cumpărare standard (pps), ajungem, a zecea cea mai scumpă ţară din UE.

Ar mai fi de reţinut şi faptul că ponderea taxelor în preţul final este cea mai redusă din regiune şi mult sub cea din ţările occidentale.

Prin urmare preţul crescut nu prea s-a regăsit încă în beneficiul bugetului public şi ar fi de aşteptat pe viitor noi majorări de preţuri pe măsură ce taxarea se va apropia de practica ţărilor mai dezvoltate.

Electricitatea, a cincea cea mai scumpă din Uniune

Spre deosebire de gaze, la electricitate majorarea de 3,4% a preţurilor ne-a plasat la mijlocul plutonului UE (locul 14 din 28), dar preţul la care s-a ajuns în a doua parte a lui 2018 a lăsat în urmă alte patru ţări UE ( Malta, Ungaria, Lituania şi Bulgaria). Ajustarea la pps ne trimite aici tocmai pe locul 5 în UE în topul celor mai mari preţuri, dacă ţinem cont de puterea de cumpărare a populaţiei.

Astfel, dacă preţul în valoare nominală exprimată în euro este cu circa 30% mai mare decât în Bulgaria şi cu 18% faţă de Ungaria, ca efect resimţit de populaţie după ajustarea cu nivelul preţurilor ajungem cu 60% peste Franţa şi cu 20% peste Italia, fiind foarte aproape ( la 94% din nivelul perceput acolo) de Germania.

De data aceasta, taxele aplicate de stat sunt cele mai mari din regiune cu excepţia Poloniei dar rămân sub media UE (27% din preţ la noi faţă de 37% la nivelul Uniunii). De remarcat şi faptul că majorările de preţ din ţările UE vecine cu care suntem interconectaţi au fost ceva mai mici, deşi deja ele aveau preţuri mai mici.

Ce a însemnat creşterea preţurilor la electricitate şi gaze în S2 2018

Datele comunicate de Eurostat arată că mai mult de o şesime din creşterea generală a preţurilor din a doua parte a lui 2018 a provenit direct din majorarea facturilor la electricitate şi gaze naturale. Este vorba despre 0,74 puncte procentuale la o inflaţie medie anuală pe semestrul doi 2018 de 4,27%.

Practic, date fiind ponderile relativ ridicate în coşul de consum ale celor două poziţii din domeniul energetic ( împreună ocupă chiar prima poziţie, peste carne şi produse din carne sau combustibili), scumpirile de 3,4% la electricitate şi 16,3% la gaze sunt cele care au trimis inflaţia în afara coridorului de 2,5% plus/minus 1%.

Fără efectul direct am fi avut o creştere medie a preţurilor pe S2 2018 de 3,53% iar, dacă se ia în calcul şi efectul propagării în preţul tuturor produselor şi serviciilor dependente de costul utilităţilor, cu siguranţă că IPC ar fi fost sub 3,5%. Or, dacă la electricitate am fost în nota generală a UE (+3,4% faţă de 3,5% media UE) la gaze naturale creşterea a fost cu mult peste cea medie din Europa (+16,3% faţă de +5,7%).