miercuri

29 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

23 iunie, 2014

Preşedintele Traian Băsescu retrimite la Parlament, cu recomandarea de respingere, legea ce transformă poziţia profesională de inspector general al Inspectoratului General al Poliției Române într-o funcţie politică, de secretar de stat.

În opinia şefului statului, poziţia trebuie să rămână la nivel exclusiv profesional.

De asemenea, cererea de reexaminare precizează că Legea pentru modificarea alin. (1) al Art. 8 din Legea nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române nu are avizul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), obligatoriu în acest caz.


„Este oportun ca această funcție (de şef al Inspectoratului General să fie exercitată de către un poliţist, definit ca funcţionar public civil, ce a dobândit această calitate în condiţiile legii. Din aceste raţiuni, prezenta lege, în raport cu reglementarea în vigoare privind numirea inspectorului general al Poliţiei Române, conduce la constatarea că scopul urmărit de către iniţiatorii săi este de politizare a acestui serviciu public, în contradicție cu principiile prevăzute în Legea privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române”, se spune într-un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.

„Inspectoratul General al Poliţiei Române reprezintă o structură integrată a conceptului de ordine publică și securitate națională. Tratarea componentelor operative ale acestui concept constituţional şi legal impune o abordare sistemică şi unitară. Concluziile ce se desprind din analiza documentaţiei strategice şi legale ale conceptului de ordine publică constau în valorile comune care îi susţin legitimitatea. Acestea se referă la: legalitate – potrivit căreia orice acţiune a organelor de ordine publică se realizează prin respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor şi a supremaţiei legii; profesionalism – ce implică specializări şi diversificări ale metodelor şi mijloacelor de acţiune; integritate profesională – care presupune responsabilitate şi aplicare riguroasă a normelor înscrise în Codul de etică şi deontologie profesională și exercitarea funcţiunilor şi acţiunilor tuturor componentelor operative ale ordinii publice în mod unitar şi nediscriminatoriu”, se precizează în cererea de reexaminare a legii, care a fost trimisă luni Parlamentului.

„Potrivit Legii nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române, activitatea Poliţiei Române, la toate nivelurile şi structurile sale organizatorice, reprezintă un serviciu public specializat şi se realizează în interesul persoanei, al comunităţii, precum şi în sprijinul instituţiilor statului, exclusiv pe baza şi în executarea legii. În temeiul acestei reglementări, Inspectoratul General al Poliţiei Române reprezintă unitatea centrală a poliţiei, cu personalitate juridică şi competenţă teritorială generală, care conduce, îndrumă şi controlează toate unităţile de poliţie din subordine.

Acordarea rangului de secretar de stat inspectorului general al I.G.P.R. nu este întemeiată după cum rezultă și din explicaţiile prezentate de către iniţiatori în expunerea de motive a legii. Astfel, se susține că iniţiativa legislativă ar fi justificată, pe de o parte, de faptul că, în raport cu atribuţiile ce îi sunt stabilite legal, se impune cooptarea inspectorului general în Colegiul Ministerului pentru a fi implicat în deciziile strategice ale Ministerului, iar, pe de altă parte, pentru a i se acorda un nivel de reprezentare adecvat partenerilor interni şi internaţionali.


Precizăm în acest sens că, în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 416/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Interne, respectivele atribuţii ale inspectorului general al I.G.P.R. sunt îndeplinite în prezent de acesta fie în exercitarea curentă a activităţii sale, fie prin mandat din partea Ministerului, acolo unde se impune. Totodată, în prezent, informaţiile şi funcţiunile de ordin strategic discutate în Colegiul Ministerului sunt îndeplinite de către secretarul de stat însărcinat să conducă şi să coordoneze Departamentul Ordine şi Siguranţă Publică din Ministerul Afacerilor Interne ale cărui atribuţii sunt direct implicate în monitorizarea şi gestionarea problemelor cu care se confruntă Inspectoratul General al Poliţiei Române.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Numirea inspectorului general al I.G.P.R. în Colegiul Ministerului, cu drepturi depline, va genera paralelisme funcţionale, putându-se crea disfuncţii prin opiniile separate ale celor doi în actul de comandă şi control executiv, conceput a fi unitar prin Strategia de ordine publică şi reglementările de funcţionare ale Ministerului.

În egală măsură, prin numirea de către prim-ministru a inspectorului general al I.G.P.R. cu rang de secretar de stat sunt create şi disfuncţionalităţi de ordin ierarhic ale actului unitar de comandă la nivelul structurilor ce compun ordinea publică. Astfel, reglementarea conduce la constatarea că această componentă a conceptului de ordine publică – Poliţia Română – se află pe un palier superior faţă de celelalte structuri, care contribuie în mod egal la menţinerea ordinii publice. Cu titlu de exemplu, menționăm situația existentă la nivelul Jandarmeriei Române a cărei activitate este reglementată prin Legea nr. 550/2004 privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române şi care face parte, potrivit legii, din structura organizatorică a Departamentului de Ordine şi Siguranţă Publică a Ministerului Afacerilor Interne. Conform acestei reglementări, inspectorul general al Inspectoratului General al Jandarmeriei Române este numit în această funcţie de ministrul Afacerilor Interne. De asemenea, prin OUG nr. 104/2001 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei de Frontieră Române, se statuează că această structură, ce face parte din Ministerul Afacerilor Interne, este coordonată de către Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră şi este condusă de către un inspector general, numit prin ordin al ministrului Afacerilor Interne”, se mai spune în solicitarea şefului statului.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: