Președintele polonez semnează legea prin care-și subordonează presa de stat

Președintele polonez, Andrzej Duda, a promulgat joi controversata lege prin care noua Putere de la Varșovia își subordonează presa de stat, în pofida protestelor din interiorul țării și a avertizărilor primite de la oficiali europeni.

Legea a fost aprobată pe 30 decembrie 2015 și prevede că mandatele conducerilor și consiliilor de supraveghere ale posturilor publice de radio și televiziune încetează cu efect imediat

De asemenea, persoanele care vor conduce aceste instituții vor fi numite de Guvern, și nu prin concurs, ca până acum.

Mai mult, potrivit unui draft văzut de jurnaliști ai agenției de stat PAP, citată de Euobserver, se pregătește o nouă lege prin care toți jurnaliștii, editorii, producătorii și directorii de regie care lucrează la televiziunea de stat –TVP, Radioul Polonez, agenția publică de știri și cele 17 posturi locale de știri, vor putea fi concediați.

Apoi, noul management, numit de Guvern, va avea mână liberă să decidă pe care dintre cei demiși îi va reangaja.

Promulgarea vine în contexul în care deja existau numeroase avertismente din partea oficialilor europeni, iar marți, Comisarul Consiliului Europei pentru Drepturile Omului, Nils Muiznieks, a făcut apel la președintele Duda să nu semneze legea.

Vicepreședintele Comisiei Frans Timmermans a trimis două scrisori către guvernul polonez cerând “cere informații despre modificările legislative”.

Mai mult, cu o săptămână înainte de votarea la sfârșitul anului a acestei reglementări, noua putere din Polonia stârnise deja mari semne de întrebare din cauza altei legi, ce limitează puterile Tribunalului Constituțional și permite blocarea deciziilor pe care această instanță le-ar lua împotriva noului regim.

Evaluarea statului de drept în Polonia

De aceea, Comisia Europeană a decis organizarea, pe 13 ianuarie, la inițiativa președintelui Jean-Claude Juncker, a primei dezbateri privind statul de drept în Polonia, etapa de început dintr-o procedură la capătul căreia această țară ar putea fi sancționată pentru că nu respectă valorile fundamentale ale Uniunii.

Este prima dată când se va aplica această procedură, a mecanismului pentru consolidarea statului de drept în UE, care a fost adoptat în martie 2014, după ce Ungaria și România au fost acuzate că au luat măsuri ce încalcă statul de drept.

Este vorba de un cadru ce permite Comisiei să identifice o soluție împreună cu statul membru vizat, pentru a preveni apariția unei amenințări sistemice la adresa statului de drept de natură să devină un „risc clar de încălcare gravă” ce ar putea declanșa aplicarea articolului 7 din Tratatul UE.

În cazul în care există indicii clare ale unei amenințări sistemice la adresa statului de drept dintr-un stat membru, Comisia poate lansa o „procedură prealabilă procedurii prevăzute la articolul 7”, inițiind un dialog cu statul membru respectiv.

Procesul are trei etape:

• Evaluarea Comisiei: Comisia va colecta și va examina toate informațiile relevante și va stabili dacă există indicii clare ale unei amenințări sistemice la adresa statului de drept. În cazul în care, în urma acestei evaluări, consideră că există în mod real o situație de amenințare sistemică la adresa statului de drept, Comisia va iniția un dialog cu statul membru vizat prin trimiterea „avizului său privind statul de drept”, care va constitui un avertisment pentru statul membru, și justificarea motivelor sale de îngrijorare. Comisia va da statului membru vizat posibilitatea de a răspunde.
• Recomandarea Comisiei: într-o a doua etapă, cu excepția cazului în care chestiunea a fost deja soluționată în mod satisfăcător, Comisia va emite o „recomandare privind statul de drept” adresată statului membru. Comisia va recomanda statului membru ca, într-un termen stabilit, să rezolve problemele identificate și să o informeze cu privire la măsurile luate în acest scop. Comisia își va publica recomandarea.
• Monitorizarea și aplicarea unuia dintre mecanisme, de prevenire sau sancțiune. Comisia va monitoriza măsurile adoptate de statul membru ca urmare a recomandării. Dacă nu se ia nicio măsură satisfăcătoare în termenul stabilit, Comisia poate recurge la unul dintre mecanismele prevăzute la articolul 7 din Tratatul UE (de prevenire sau de sancționare, inclusiv suspendarea dreptului de vot în Consiliul European).