Președintele Klaus Iohannis a respins miercuri propunerea făcută de ministrul Justiției, Tudorel Toader, pentru poziția de procuror șef al DNA.
„În conformitate cu dispoziţiile art. 54 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi, având în vedere considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 358/2018, Preşedintele României respinge propunerile înaintate de către ministrul justiţiei, întrucât nu sunt îndeplinite condiţiile de legalitate necesar a fi întrunite, în mod obiectiv, de către procuror, pentru a fi numit într-o funcţie de conducere, respectiv cea prevăzută de art. 54 alin. (2) prin raportare la art. 48 alin. (10) şi (12) din Legea nr. 303/2004„, transmite Administraţia Prezidenţială.
La ce referă alineatele invocate de președinte:
- Alineatul 10 prevede că „nu pot fi numiţi în funcţii de conducere judecătorii care au făcut parte din serviciile de informaţii sau au colaborat cu acestea ori judecătorii care au un interes personal, ce influenţează sau ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate şi imparţialitate a atribuţiilor prevăzute de lege”.
- Alineatul 12 menţionează că „înainte de numirea în funcţiile de conducere, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii verifică şi comunică, în termen de 15 zile de la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii, dacă judecătorul a făcut parte din serviciile de informaţii înainte de 1990 sau a colaborat cu acestea”.
Adina Florea, care a primit în urmă cu cinci săptămâni aviz negativ din partea CSM, a ocupat între timp postul de procuror șef adjunct la Secția specială pentru investigarea infracțiunilor comise de magistrați. Ea a declarat însă că nu a renunțat la intenția de a conduce DNA, dacă va fi acceptată de șeful statului.
Membrii Secţiei pentru procurori a CSM au dat luni avizul negativ pe 8 octombrie, singurul vot pentru fiind acordat de ministrul Justiției.
Avizul este consultativ, iar ministrul Justiției, Tudorel Toader, declarase ulterior că nu va renunța la propunere, așa încât a trimis la Administrația Prezidențială, cererea de numire a acesteia la DNA.
Șeful statului poate respinge o singură dată, motivat, o propunere.
Președintele a respins toate propunerile pentru funcții de conducere din parchete trimise de ministrul Tudorel Toader:
- Florena-Esther Sterschi, pentru funcţia de procuror şef al Secţiei de resurse umane şi documentare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
- Elena Giorgiana Hosu, pentru funcţia de procuror-şef adjunct al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism
- Iuliana Nedelcu, pentru funcţia de procuror-şef adjunct al Secţiei Judiciare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
- Antonia-Eleonora Constantin, pentru funcţia de procuror-şef al Secţiei Judiciare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Adina Florea, adjunct la Secția care investighează magistrații
Procuroarea Adina Florea a provocat stupoare la interviul din CSM, când a declarat că nu a fost niciodată un procuror independent:
Nu am fost niciodată un procuror independent (..) pentru că am lucrat în sistemul în care ne desfăşurăm activitatea sub control ierarhic.
Ulterior, după câteva lămuriri cerute de colegii săi, ea a susținut că s-a exprimat greșit, că a fostdoar o “exprimare nefericită”.
De asemenea, ea a susținut că DNA a greșit prioritizând dosarele și a promis că acestea vor fi instrumentate în funcție de data înregistrării lor, dacă va ajunge șefa DNA, indiferent de subiectul lor.
Pe de altă partea, a declarat că DNA lucrează prea multe dosare de abuz în serviciu, foarte facile, în timp ce Direcția ar trebui să se ocupe de infracţiuni de corupţie la nivel înalt şi mediu.
Abuzul în serviciu este însă infracțiunea cea mai des întâlnită, iar corupția la nivel înalt se definește în funcție de poziția în stat a celui care o comite, nu de încadrarea penală. Mai trebuie precizat că în dosarele de abuz în serviciu pot exista prejudicii uriașe.
Adina Florea a mai susținut că protocoalele încheiate între SRI și Parchetul General au adăugat la lege și și-a exprimat părerea că angajații SRI din echipele de lucru comune aveau astfel posibilitatea de a interveni în cercetarea penală.
Întrebată de Augustin Lazăr dacă ea, în calitate de procuror la unul dintre cele mai mari pachete (de pe lângă Curtea de Apel Constanța), a observat asemenea intervenții în timp ce a anchetat dosare bazate pe informații primite de la SRI, sau dacă a auzit de la colegii săi că s-ar fi întâmplat asemenea ingerințe, Adina Florea a răspuns: “Nu, este un raționament juridic, doar”.
Urmărește-ne pe Google News
