UPDATE: Dezbatere în Parlamentul European privind situaţia din România
Parlamentul European organizează joi, 2 februarie 2017, începând cu ora 10:00 (ora României), o dezbatere privind starea democrației și a sistemului judiciar din România, anunță PE. La dezbatere va participa și Comisia Europeană.
UPDATE: Parlamentarii PNL și USR au depus miercuri moțiunea de cenzură intitulată „Guvernul Grindeanu – Guvernul sfidării naționale. Nu legalizați furtul în România”.
Membrii opoziției protestează purtând afișe și scandeză Rușine și Hoții.
UPDATE: CSM a făcut public un mesaj public pentru apărarea independenței sistemului judiciar
Puterilor executivă şi legislativă le revine obligaţia de a se abţine de la adoptarea oricăror măsuri care ar putea submina independenţa magistraţilor.
Este de datoria fiecărui stat membru al UE să asigure resursele adecvate pentru a permite corpului de magistraţi să îşi îndeplinească atribuţiile în mod corespunzător.
Adoptarea unor măsuri care subminează progresele înregistrate în reforma justiţiei are un impact negativ major asupra societăţii româneşti în general.
Pentru a-și îndeplini menirea constituțională, Consiliul Superior al Magistraturii are nevoie de încrederea și sprijinul corpului magistraților, a celorlalte puteri și a societății în ansamblul său,
se spune în comunicatul CSM.
UPDATE 16.00: Numărul protestatarilor din fața Guvernul a crescut, aproximativ 2.000 de oameni demonstrează la această oră.
UPDATE: Grupul Popularilor solicită o dezbatere în plenul Parlamentului European pe tema situației din România, potrivit unui comunicat al PPE.
„Ceea ce se întâmplă în România este împotriva statului de drept. Se diluează lupta împotriva corupției. Este inadmisibil să existe o asemenea atitudine a unui guvern UE. La cererea noastră Grupul PPE a solicitat astăzi o dezbatere în plenul Parlamentului European. Susținem totodată demersurile Președintelui României precum și ale CSM pentru restabilirea principiilor statului de drept,” se arată în comunicat.
UPDATE: Comisia Europeană avertizează Guvernul
Lupta împotriva corupției trebuie să avanseze, nu să fie subminată, avertizează președintele Comisiei Europene – Jean Claude Juncker, și prim-vicepreședintele Frans Timmermans, într-un comunicat comun transmis miercuri. Orice măsură care subminează acest progres va avea impact asupra evaluărilor viitoare din cadrul MCV, mai spun cei doi oficiali europeni.
UPDATE 13.40: Marian Neacşu, consilier onorific al premierului Sorin Grindeanu în domeniul relaţiei cu Parlamentul, a confirmat că miercuri a avut loc o întâlnire a premierului cu ambasadorul SUA Hans Klemm, la cererea oficialului american.
UPDATE 13.10: Primele sindicate care se solidarizează cu mișcarea de protest din stradă și cer retragerea ordonanțelor
Confederaţia Naţională Sindicală „Cartel ALFA” a transmis un comunicat în care anunță că este solidară cu mișcarea publică de protest împotriva adoptării prin Ordonanță a modificărilor la Codul Penal și Codului de Procedură Penală.
„Considerăm că adoptarea de urgență a acestui act normativ, în modul în care s-a făcut, fără a respecta procedura de avizare prealabilă (ceea ce a împiedicat o reacție normală și în timp util), în ciuda reacției publice vehemente, a instituțiilor statului care s-au exprimat împotrivă, în lipsa avizului Consiliului General al Magistraturii, este un act de sfidare din partea Guvernului, care nu poate fi acceptat într-o societate democratică”.
UPDATE: DNA şi DIICOT au convocat şedinţe ale colegiilor de conducere pentru a analiza efectele ordonanţei de urgenţă privind modificarea codurilor penale asupra cauzelor instrumentate de cele două structuri.
Situații exacte sunt așteptate vineri, la DIICOT.
UPDATE 12.25: Președintele Iohannis a ieșit de la Avocatul Poporului și a explicat de ce afirmația lui Victoria Ciorbea, potrivit căreia nu are competența de a ataca o OUG înainte de intrarea d ivigoare, nu este corectă:
Șeful statului i-a spus lui Ciorbea că „este absolut necesar” – pe motivul de lipsă de urgență, dar și pe motive de fond – să atace la CCR ordonanța cu amnistia mascată.
De altfel, există și un precedent care-l contrazice pe Victor Ciorbea – Avocatul Poporului a atacat în 2013 la CCR OUG privind insolvența, iar Curtea a admis cererea.
(Citiți și: Verdict CCR: Ordonanța insolvenței este neconstituțională)
„Am decis să fac o vizită Avocatului Poporului având în vedere că este, așa cum spune denumirea, Avocatul Poporului, iar poporul este foarte supărat pe această situație. După părerea mea, Avocatul Poporului are și instrumentele și oportunitatea de a ataca această Ordonanță de Urgență care modifica aseară Codul penal și Codul de procedură penală. Pentru a vedea ce se poate face am venit personal ca să discut cu Avocatul Poporului, domnul Ciorbea”, a spus Klaus Iohannis, înainte de întâlnirea cu Avocatul Poporului.
UPDATE 11.30: Aproximativ 500 de persoane demonstrează în Piața Victoriei. Pe rețelele sociale se organizează protestele ce vor avea loc miercuri seara.
UPDATE 11.20: Preşedintele PSD Liviu Dragnea şi premierul Sorin Grindeanu nu au participat, miercuri dimineaţa, la evenimentele publice la care ar fi trebuit să ia parte sau la care îşi anunţaseră prezenţa, scrie Mediafax.
Astfel, preşedintele PSD Liviu Dragnea, ar fi trebuit să participe, în calitate de preşedinte al Camerei Deputaţilor, la şedinţa Birourilor permanente reunite, programată pentru ora 9.00, pentru a stabili calendarul de dezbatere al bugetului pe anul 2017.
De asemenea, atât Dragnea cât şi premierul Sorin Grindeanu ar fi trebuit să participe, începând cu ora 10.00, la un eveniment organizat de o televiziune, privind relaţia dintre stat şi mediul de afaceri în 2017, programat pentru ora 10.00, ei fiind anunţaţi cu o zi înainte ca făcând parte dintre vorbitori şi confirmând prezenţa.
UPDATE 11.00: Dosarele de droguri și mare violență, în pericol
Procurorul-şef al DIICOT Daniel Horodniceanu a declarat, miercuri, că modificarea legislaţiei penale, inclusiv prin introducerea prevederii conform căreia denunţul este valabil doar şase luni de la comiterea faptei sesizate, va afecta dosarele de terorism, de trafic de droguri, precum şi pe cele de mare violenţă.
„DIICOT este afectat foarte tare de denunţ, mult mai tare decât celelalte Parchete pentru că în dosarele de competenţa DIICOT-ului şi aici mă refer în special la dosarele de trafic de droguri şi la dosarele de mare violenţă, denunţul este un element foarte important pentru noi”, a afirmat Horodniceanu.
UPDATE 10.45: Membrii Consiliului Superior al Magistraturii au votat cu unanimitate de voturi sesizarea Curții Constituțională pentru a constatat existența unui conflict între puteri în cazul adoptării OUG privind modificarea Codului Penal și a Codului de Procedură Penală.
În opinia CSM, adoptarea OUG pentru modificarea codurilor penale a provocat un conflict între puterea judecătorească și cea executivă.
Reamintim: Cabinetul Sorin Grindeanu a trimis marți, 31 ianuarie, ora 17.00, proiectul de OUG la CSM, dar nu a așteptat ca magistrații să analizeze proiectul și să-și dea avizul, ci a adoptat reglementarea în noaptea de marți spre miercuri.
UPDATE:
Cum s-a schimbat proiectul grațierii
Potrivit variantei trimisă în Senat, Liviu Dragnea nu ar mai beneficia de grațiere, pentru că a fost extinsă lista infracțiunilor exceptate, fiind incluse și cele asimilate faptelor de corupție. Dragnea a fost condamnat pentru o asemenea acuzație în Dosarul Referendum:
„Fapta persoanei care indeplineste o functie de conducere într-un partid, într-un sindicat sau patronat ori în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, de a folosi influenţa ori autoritatea sa în scopul obtinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani.”
De asemenea, dispărând prevederea cu 1/2 din pedeapsă de care beneficiau persoanele peste 60 de ani, indiferent de infracțiune, nu mai există posibilitatea de a ieși din închisoare, pe baza Legii de grațiere, criminalii, violatorii, Dan Voiculescu, Alexandru Vișinescu, acuzații din Dosarul Revoluției și cel al Mineriadei.
A fost introdusă precizarea că cei care beneficiază de această reducere sunt obligați să plătească prejudiciul și că nu se vor bucura de această diminuare cie condamnați pentru faptele exceptate de la grațiere.
Acum doar femeile gravide şi persoanele care sunt unic întreţinător de familie şi au în întreţinere minori cu vârsta de până la 14 ani pot beneficia de grațierea a jumătate din pedeapsă.
De asemenea, a fost introdusă o nouă prevedere, care nu permite grațierea celor condamnați pentru infracțiuni în cazul cărora pedeapsa prevăzută de lege depășește 10 ani, chiar dacă infracţiunea nu se află pe lista de excepţii de la graţiere din proiectul de lege.
Foarte important, sunt exceptate de la grațiere conflictul de interese și falsul intelectual.
Pe lista infracţiunilor exceptate de la graţiere au intrat şi cele acoperite de legea 78/2000 privind infracţiunile de corupţie, precum şi abuzul în serviciu.
UPDATE: Parlamentari USR au protestat în fața birourilor permanente reunite, așteptându-i cu pancarte pe reprezentanții majorității PSD – USL:
UPDATE: Președintele Klaus Iohannis a plecat spre instituția Avocatului Poporului pentru a discuta cu Victor Ciorbea. „O să fac azi o vizită Avocatului Poporului, pentru că este necesară o luare de poziție din partea lui. Nu-mi este dor de el, dar trebuie”, a explicat șeful statului.
Laura Codruța Kovesi: De acum, fiecare zi e un risc major pentru justiție
Procurorul șef al DNA a declarat la Digi24 că lupta anticorupție va fi lipsită de eficacitate, dacă intră în vigoare ordonanța privind modificarea Codului Penal, așa cum a fost adoptată marți seara de guvern.
„E revoltător, s-au cerut puncte de vedere pe proiectul inițial la instituțiile din domeniul justiției, au fost transmise puncte de vedere negative. Ordonanța a fost modificată, s-a cerut din nou un punct de vedere pentru azi la 9, dar aseară au fost votate modificările”, a spus Laura Codruța Kovesi.
„De azi noapte, fiecare zi e un risc major pentru sistemul de justiție. În fiecare zi ne putem trezi că sunt modificate competenţe, proceduri, statutul magistraţilor”, a spus ea.
***
Știrea inițială:
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) s-a întrunit miercuri dimineața pentru a discuta cele două documente în domeniul justiției aprobate de Guvernul Sorin Grindeanu în noaptea de marți spre miercuri. Ședința a fost prezidată de președintele Klaus Iohannis, care a declarat la finele întâlnirii că CSM este decis să sesizeze Curtea Constituțională pentru conflict între puterile statului.
„Am aflat opinia membrilor CSM și pot să o spun din punctul meu de vedere că doamna președinte a CSM este hotărâtă să sesizeze CCR pentru un conflict între instituții. Toți membrii CSM sunt solidari cu președintele CSM”, a spus Iohannis, după ce a participat la ședința CSM.
„Eu plec mulţumit de aici, fiindcă am putut să constat în primul rând o solidaritate în interiorul CSM, cu preşedintele CSM, şi din discuţiile cu membrii CSM am putut să aflu că practic întreg sistemul este de partea CSM. Justiţia în România este independentă, iar magistraţii sunt indignaţi de felul în care Guvernul a tratat această chestiune foarte sensibilă, chestiunea modificării Codurilor penale prin OUG, noaptea, fără aviz. Este important să vedem că există acest conflict şi să fie sesizată CCR, care are inclusiv libertatea de a anula acest act normativ. Problema e că în acest fel, cum a procedat Guvernul, nu se poate proceda”, a mai spus preşedintele la plecarea de la CSM.
Preşedintele Klaus Iohannis nu a vrut să comenteze dacă ordonanța este „cu dedicație”.
„Au fost multe luări de poziţie şi multă lume a spus cu punct şi virgulă că sunt acte normative cu dedicaţie, au fost vehiculate nume, însă nu asta este problema. Problema este că în acest fel în care a procedat Guvernul nu se poate proceda într-un stat de drept, ori România este şi vrea să rămână stat de drept. Dacă Guvernul nu înţelege acest lucru, atunci se vor face paşii prevăzuţi de Constituţie”, a spus el.
„Singura cale pe care nu o accept este să nu facem nimic. Asta nu se poate. Este o ofensă adusă justiţiei şi în acest cadru dumneavoastră, acum în mod exceptional şi cu participarea mea, răspundeţi de independenţa justiţiei şi eu cred că ea a fost încălcată şi este încălcată printr-un astfel de comportament în mod grav. Părerea mea este că trebui luată atitudine nu doar declarative, ci şi institutional. Îmi imaginez că primul pas instituţional este sesizarea CCR. Acest lucru vi-l propun dar nu vreau să vi-l impun. Înţeleg de la doamne preşedinte şi domnul vicepreşedinte că aveţi un singur punct pe ordinea de zi, avizarea actului care a fost deja adoptat. Eu vă propun să completăm ordinea de zi cu un punct care s-ar putea numi decizia privind declaşarea unui conflict constituşional la CCR”, a declarat Klaus Iohannis în şedinţa plenului.
Avocatul Poporului: Nu avem competența de a ataca la CCR decât după ce OUG intră în vigoare
Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, a declarat miercuri dimineața că nu poate ataca la Curtea Constituţională OUG de modificare a codurilor penale, adoptată de guvern până când aceasta nu intră în vigoare.
„Precizez că în materie de conflict juridic de natură constituţională, noi nu avem competenţa. În această perioadă de 10 zile nu avem nicio competenţă”, a spus Ciorbea. Întrebat ce le transmite miilor de români care au ieşit în stradă, Ciorbea a răspuns că nu le spune nimic pentru că nu face „declaraţii politice”.
„Vreau să verific şi în Monitorul Oficial pentru că, din câte am înţeles, OUG ar urma să intre în vigoare peste 10 zile. Potrivit legii, nu avem competenţa de a o ataca la Curte decât după ce intră în vigoare. Prin urmare, în această perioadă de zece zile noi nu avem nicio competenţă. Chiar domnul preşedinte preciza la CSM că solicită CSM să constate că s-a născut un conflict juridic de natură constituţională şi să sesizeze direct CCR. Precizez că în materie de conflict juridic de natură constituţională, noi nu avem competenţa. În această perioadă de 10 zile nu avem nicio competenţă”, a declarat Victor Ciorbea pentru Realitatea TV.
Întrebat dacă poate bloca OUG, Ciorbea a răspuns negativ.
„Potrivit legii noi putem ataca legile şi OUG după ce intră în vigoare. Nu putem sesiza nimic”, a precizat Avocatul Poporului.
Întrebat dacă asta înseamnă că lasă totul în sarcina preşedintelui Klaus Iohannis şi a Consiliului Superior al Magistraturii, Ciorbea a răspuns: „Nu al preşedintelui, al CSM, al celor care pot sesiza CCR cu privire la conflictul juridic de natură constituţională”.
Pe de altă parte, întrebat ce le transmite miilor de români care au ieşit în stradă, Ciorbea a răspuns că nu le spune nimic pentru că nu face „declaraţii politice”.
„Nu le spun nimic pentru că eu nu fac declaraţii politice. Mă duc să analizez”, a spus Ciorbea.
Membru PNL, Victor Ciorbea a fost propus de PSD pentru poziția de Avocat al Poporului
Victor Ciorbea a fost votat pentru postul de Avocat al Poporului în 2014, după ce a fost propus de PSD, deși el era la acea vreme membru PNL.
Liberalii nu au fost de acord cu nominalizarea, astfel încât au părăsit sala plenului în momentul votului.
Fost lider sindical la începutul anilor 90, Ciorbea a intrat în politică odată cu apariția Convenției Democratice.
A fost primar al Capitalei și premier ( între 12 decembrie 1996 și 30 martie 1998).
În 2011 a fost ales președinte al PNȚCD, dar în urma scandalurilor declanșate în interiorul formațiunii a trecut la PNL, partid pe listele căruia a ocupat în 2012 un mandat de senator.
Mandatul politic al lui Victor Ciorbea în funcția de Avocat al Poporului
Victor Ciorbea a fost acuzat de mai multe ori că a folosit instituția în scopuri politice, favorizânt prin intervențiile sale PSD.
Anul acesta a atacat la CCR Legea 90/2001, care nu le permite condamnaților penal să ocupe posturi de miniștri – implicit nu îi permite lui Liviu Dragnea să fie premier și nici ministru din cauza condamnării definitive cu suspendare.
În 2014, Ciorbea a refuzat cu obstinență să atace celebra Ordonanță 55, numită a migrației, care suspenda temporar sancționarea aleșilor locali care se înscriau într-un alt partid decât cel în numele căruia candidaseră și obținuseră funcția. PSD dorea să recupereze astfel primarii pierduți după desființarea USL.
Partidele de opoziție, președintele Traian Băsescu și organizații neguvernamentale i-au cerut să atace ordonanța la CCR, iar ambasada SUA și-a arătatat și ea îngrijorarea în legătură cu momentul ales pentru a emite un astfel de act normativ (era înaintea alegerilor prezidențiale).
Instituția a fost chiar pichetată de ONG-uri și de opoziție, dar Victor Ciorbea a răspuns protestelor susținând că acțiunea “ vizează în special raporturile dintre autorităţile publice, aspecte ale funcţionării democraţiei constituţionale care presupun o analiză şi o abordare cu predilecţie politică“, ceea ce ar obliga instituţia “să-şi depăşească poziţia sa de neutralitate şi de obiectivitate şi să se implice în controverse partizane”.
OUG a fost declarată neconstituțională, dar pe sesizarea PNL. În scurta perioadă în care a funcționat, sute de primari liberali și ai PDL au trecut la PSD.
Tot în 2014, Victor Ciorbea a refuzat cererile societății civile, ale unei părți a presei și a șefului statului, de a ataca modificările făcute de fostul ministru Sorin Câmpeanu pe Legea educației.
Printre prevederile acestei ordonanțe figurau și câteva referiri la doctorate. De exemplu, OUG conținea un articol care permitea renunțarea la titlu, care le-ar fi permis plagiatorilor să scape fără sancțiune pentru frauda intelectuală comisă.
Imediat după publicarea ordonanței, Victor Ponta a trimis Ministerului Educației o adresă prin care anunța că renunță la titlu. Solicitarea a rămas fără răspuns, întrucât normele ordonanței nu au mai fost elaborate.
