Corelarea dintre sistemul de învățământ și piața forței de muncă este o catastrofă, iar tinerilor care nu mor de dragul cărții nu li se oferă nicio șansă fiindcă școala nu le permite să învețe o meserie, a declarat președintele Klaus Iohannis luni, la Timișoara, unde a participat la dechiderea anului universitar de la Universitatea Tehnică.
„Nu avem o problemă. Avem o catastrofă de corelare”, a spus șeful statului.
Acesta a amintit din nou că actualul sistem de învățământ preuniversitar este neadaptat și foarte prost orientat, motiv pentru care trebuie reconstruit din temelii.
„Trebuie să dăm o șansă și celor care nu mor de dragul cărții, dar vor să învețe o meserie”, a spus președintele Klaus Iohannis.
Președintele a cerut accelerarea pocedurilor
„Persoane publice şi mai puţin publice sunt acuzate că au plagiat şi sunt multe discuţii dacă este adevărat sau fals. Această discuţie a luat amploare în ultimul timp, acest lucru îl consider bun”, a mai spus Iohannis, citat de Mediafax.
El s-a adresat ministrului Educaţiei, prezent la tribună alături de el, şi i-a spus că analizarea lucrărilor de doctorat este o temă publică importantă şi ţine de el să clarifice acest subiect.
În pledoaria sa pentru ca subiectul plagiatului să fie tratat cu celeritate, el a argumentat astfel: „Nu ne interesează cum se numeşte acea comisie, ne interesează ca să se analizeze într-un timp util. Dacă un politician a plagiat, să dispară din politică, dacă un profesor universitar a plagiat, să dispară din viaţa academică, dar atunci când nu a plagiat să se discute în timp util pentru că bunul renume se distruge uşor dar de reclădit este foarte greu. După un an de zile nu mai interesează pe nimeni, omul rămâne cu ştampila de plagiator”.
Iohannis a subliniat că este nevoie de proceduri rapide, clare, credibile. „Este dăunător ca această discuţie să se prelungească, este atât de clar că avem nevoie de celeritate”, a mai spus şeful statului. ”Ne interesează pe toţi să avem un verdict clar, simplu, fără echivoc. (…) După un an de zile este foarte târziu să apară un verdict”, a insistat şeful statului.
”Este foarte important să avem un verdict clar şi acesta să se găsească în timp util”, a accentuat preşedintele, adăugând că ”este evident că între timp politicienii au găsit că a acuza pe cineva de plagiat este o manevră pentru a aduce voturi”.
Iohannis a mai spus, făcând o aluzie la cazul Victor Ponta, că discuţiile pe tema plagiatelor au luat amploare – spre deosebire de primul caz notoriu, care a durat şi el 3-4 ani până la un verdict.
GRAUR a cerut analizarea tezei de doctorat a Laurei Codruța Kovesi
Asociaţia Grupul pentru Reformă şi Alternativă Universitară (GRAUR) Cluj-Napoca a anunţat luni că a transmis către instituţiile abilitate o solicitare de realizarea a unei anchete în cazul Codruţei Kovesi, ONG-ul susţinând că în urma analizei tezei s-au descoperit 11 situaţii de plagiat.
Solicitarea vine după ce, săptămâna trecută, deputatul Sebastian Ghiţă a depus la Parchetul General un autodenunţ în care susţine că a participat, alături de alţi demnitari ai statului român, la măsluirea raportului comisiei tehnice privind teza de doctorat a procurorului şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi. În urma autodenunţului a fost deschis un dosar de instigare la fals intelectual, prima persoana audiată fiind chiar parlamentarul, acesta precizând că ar fi ajutat-o pe Kovesi pentru că erau prieteni. În replică, Codruţa Kovesi a precizat : „Nu doresc să intru în dialog cu inculpatul Ghiţă Sebastian. Nu am fost, nu sunt şi nu voi fi prietenă cu inculpatul Ghiţă Sebastian”. Procurorul şef al DNA a precizat că nu va cere CNATDCU să-i reanalizeze lucrarea, susţinând că cine o contestă poate face sesizare.
Premierul Cioloș: Problema plagiatelor riscă să afecteze imaginea învățământului doctoral din România
Și premierul Dacian Cioloș, prezent la deschiderea anului universitar la Universitatea de Medicină şi Farmacie (UMF) „Iuliu Haţieganu”, s-a referit la plagiate. Şcolile doctorale „care produc ştiinţă” şi cele care produc „diplome de doctorat pe bandă rulantă” trebuie separate, a spus premierul, potrivit căruia problema plagiatelor riscă să afecteze imaginea sistemului de învăţământ doctoral din România.
„Pe partea de educaţie mai avem lucruri de făcut pentru a întări credibilitatea sistemului de formare, în primul rând de formare doctorală care are nevoie de o recredibilizare. Avem nevoie să luăm măsuri clare şi drastice în România în formarea doctorală pentru a nu compromite ceea ce se face bun. Din păcate, cu această problemă a plagiatelor, imaginea sistemului de învăţământ doctoral din România riscă să fie afectată în Europa şi în lume, dacă nu luăm măsuri drastice, clare şi ferme. (…) E important să avem o abordare frontală legată de aceste riscuri de plagiat şi să trecem la o reevaluare a şcolilor doctorale astfel încât să eliminăm orice suspiciuni asupra şcolilor doctorale, să facem o separare clară între şcolile doctorale care produc ştiinţă şi cele care produc diplome de doctorat pe bandă rulantă”, a spus Cioloş.
Potrivit acestuia, formarea doctorală este una de elită şi nu una curentă.
„Aceasta trebuie să rămână una de elită, care să presupună un efort personal în munca de cercetare, una care să producă ceva nou. Când vorbim de plagiat nu o lege poate defini ce înseamnă plagiat, ci cei care lucrează în cercetare şi care ştiu ce înseamnă a produce ceva nou şi a face să avanseze ştiinţa. Pe asta trebuie să ne bazăm toate şcolile doctorale, tot sistemul de cercetare. Ceva nou nu înseamnă a traduce ceva ceea ce a fost produs în altă parte, ci a găsi idei noi, argumentate cu argumente ştiinţifice şi a le pune într-o lucrare de doctorat”, a spus premierul.
„E un paradox că avem o școală medicală de elită, dar un sistem de sănătate deficitar”
Premierul a calificat drept paradoxal faptul că în România sunt școli medicale foarte bune, cum este și cazul Universității de Medicină și Farmacie din Cluj, iar pe de altă parte sistemul de sănătate publică e unul deficitar.
„Este probabil un paradox căruia va trebui să-i găsim noi răspunsul și rezolvarea în anii care vin, faptul că în domeniul sănătății, în medicină avem școli universitare de elită în Europa și în lume, însă în sistemul de sănătate publică avem încă multe nemulțumiri și multe lucruri pe care trebuie să le corectăm.
Și cred că trebuie să pornim de aici: orice problemă dacă ea nu e recunoscută în primul rând și identificată foarte clar, ea nu poate să fie rezolvată.
Cred că și din acest punct de vedere avem un efort de făcut și cei care lucrează în sistemul de sănătate publică și cei care avem o responsabilitate directă sau indirectă vizavi de acesta să recunoaștem problemele, problemele structurale, problemele de funcționare.
Să recunoaștem că ele există, să le identificăm în mod clar, să le aducem la lumină și apoi să vedem, în măsura posibilităților societății noastre de a susține rezolvarea lor, să le găsim soluții în timp.
Și din acest motiv, sănătatea și educația le-am stabilit și noi în acest scurt mandat de un an ca priorități, fără pretenția de a dori să rezolvăm toate problemele, dar cel puțin să avem onestitatea și curajul de a scoate la lumină problemele pe care trebuie să le rezolvăm și încet încet să putem să ne propunem și soluții”, a spus Dacian Cioloș, citat de Agerpres.
El a adăugat că e nevoie să ne recâștigăm încrederea în sistemul de sănătate din România.
„Înainte de vorbi de resurse alocate sănătății, sunteți conștienți că avem nevoie în primul rând să găsim acele resurse care să ne motiveze să mergem mai departe și să ne responsabilizeze în modul în care privim și în modul în care tratăm sistemul de sănătate. Aici, dumneavoastră, ca studenți, ca viitori medici, aveți un rol esențial (…)
Așteptăm și de la dvs ca în momentul în care veți ajunge să profesați, să fiți în măsură, prin contribuția pe care o veți aduce, să recâștigați și să recâștigăm încrederea în sistemul de sănătate”, a menționat Dacian Cioloș.
