vineri

29 martie, 2024

24 februarie, 2017

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, readuce în discuție ideea Europei cu mai multe viteze, lansată inițial în noiembrie 2015, înainte de referendumul britanic cu privire la apartenența la UE, și reluată joi ca răspuns la criza care s-a declanșat după votul în favoarea Brexit.

”Vrem ca UE să avanseze? Și nu ar trebui ca aceia care vor să avanseze mai rapid să o poată face fără a-i deranja pe ceilalți, instituind o construcție mai structurată, deschisă întregii lumi? Nu mai suntem la ora la care să ne imaginăm că vom putea face toți același lucru împreună”, relatează AFP un pasaj din discursul lui Jean Claude Juncker susținut în cadrul unei conferințe la Universitatea catolică francofonă din Louvain-la-Neuve (UCL), în apropiere de Bruxelles.

Președintele Comisiei Europene a spus în fața studenților la drept de la UCL, în intervenția sa intitulată ”Europa: o viziune a viitorului”, că instituția europeană va publica o ”Carte albă” a Uniunii înainte de momentul Summit-ului din 25 martie de la Roma- care va marca cea de-a 60-a aniversare a Tratatului fondator al UE.


”Pe baza Cărții albe să încercăm să ne punem de acord asupra esențialului: Cei care sunt de acord să facă cele mai multe lucruri împreună, care se pun de acord asupra a ceea ce este esențial să facă, pot fi 15 sau 28. Și acest număr poate varia în funcție de un subiect sau altul”– apărare, politică economică etc.

(Citiți și: Despre “Europa celor două viteze” – noua declarație a lui Jean-Claude Juncker. Lucian Croitoru și Aurelian Dochia explică)

Reluând tema, pe care a mai abordat-o și în cursul unei conferințe susținute în 9 decembrie la Maastricht (Olanda), președintele Juncker a evocat o ”orbită” diferită pentru țările europene care vor mai multă, sau mai puțină integrare.

”Cred că trebuie să ne imaginăm continentul în cercuri concentrice”, a explicat șeful Comisiei, exprimându-și dorința să existe ”în jurul centrului Europei o orbită pe care să poată lua loc țările cărora nu le place să împărtășească toate ambițiile celorlalte- văd acolo Regatul Unit, de exemplu, Turcia și alte țări care nu o știu încă”.

“Uniunile” Europei

Uniunea Europeană are în prezent 28 de state membre- cel puțin până la momentul încheierii procesului Brexit- şi este în negocieri pentru a primi statele din Balcani ce nu au aderat încă, iar pe termen lung, Turcia.


Elveţia, Norvegia, Liechtenstein şi Islanda aplică o mare parte a legislaţiei europene, cu toate că nu sunt state membre, pentru a înlesni cooperarea şi comerţul cu statele vecine.

Dintre cele 28 de state UE, 19 împart aceeaşi monedă, precum şi o serie de legi şi proceduri ce nu sunt aplicate la nivelul întregii Uniunii. Cele 19 state state au o uniune bancară cu un singur reglementator, un fond de rezoluţie bancară şi o schemă de garantare a depozitelor.

Statele din zona euro au şi un fond de salvare şi sunt nevoite să îşi coordoneze politicile bugetare mai mult decât restul statelor UE. Legislaţia în vigoare obligă teoretic toate statele membre să adere la euro, cu îndeplinirea unui set de condiții.

Marea Britanie şi Danemarca sunt singurele state care au opţiunea de a nu adera la zona euro. Totodată, statele care au semnat acordul Schengen au graniţe externe comune şi au eliminat controalele la frontierele interne ale spaţiului.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: