Raoni Matukire, un apărător emblematic al pădurii amazoniene, a cerut Curţii Penale Internaţionale (CPI) să-l ancheteze pe preşedintele brazilian Jair Bolsonaro, pentru „crime împotriva umanităţii”, pentru că „persecută” populaţiile autohtone distrugându-le habitatul şi încălcându-le drepturile fundamentale, potrivit AFP și Agerpres.
„De la învestitura sa (în ianuarie 2019 – n.r.), distrugerea pădurii amazoniene s-a accelerat fără precedent: creşterea despăduririi cu 34,5% într-un an, rata asasinării liderilor autohtoni cea mai ridicată din ultimii 11 ani, alunecări de teren şi ameninţări din partea agenţiilor guvernamentale”, se spune în plângerea lui Raoni Matukire, liderul triburilor Kayapo şi al Cacique.
„Această situaţie, cea mai dramatică din aceşti ultimi zece ani, rezultă direct din politica de stat dezvoltată de guvernul lui Jair Bolsonaro”, care vizează „ridicarea tuturor obstacolelor pentru a jefui bogăţiile Amazoniei”, se mai menţionează în plângerea care vizează şi mai mulţi miniştri.
În 2019, Jair Bolsonaro, un critic feroce al politicilor de protecţie a mediului, l-a demis pe Ricardo Galvao, preşedintele Institutului Naţional de Cercetare Spaţială (INPE), acuzându-l că a minţit şi că a stricat imaginea Braziliei, atunci când a dezvăluit dublarea numărului de incendii de pădure în Brazilia față de 2018, după doi ani consecutivi de declin.
(Citiți și: „20 milioane dolari pentru stingerea incendiilor din pădurea amazoniană – ajutor convenit la G7”)
Plângerea către CPI de circa 50 de pagini, redactată de avocatul francez William Bourdon, reuneşte acuzaţiile aduse de zeci de ONG-uri locale şi internaţionale, instituţii internaţionale şi oameni de ştiinţă specializaţi în schimbările climatice. Este vorba despre suspendarea demarcării teritoriilor autohtone, un proiect de lege pentru deschiderea zonelor protejate la exploatarea minieră şi agricolă, bugetul restrâns pentru agenţiile de mediu care au revenit în mâinile militarilor şi uciderea, rămasă nepedepsită, a şapte lideri autohtoni în 2019.
„O distrugere a pădurii amazoniene”, indispensabilă pentru stabilizarea climei şi lovită de incendii record în 2020, „ar constitui un pericol direct nu numai pentru brazilieni, ci şi pentru întreaga umanitate”, subliniază plângerea.
Reclamanţii estimează că această politică de stat duce la „crime”, „transferuri forţate de populaţie” şi „persecuţii”, elemente constitutive ale „crimelor împotriva umanităţii”, aşa cum sunt acestea definite de Statutul de la Roma al CPI.
În iulie 2020, membri ai personalului sanitar în Brazilia au cerut şi ei o anchetă a CPI pentru „crime împotriva umanităţii” asupra lui Bolsonaro, de această dată pentru modul în care a gestionat pandemia de COVID-19. O lună mai devreme, într-un interviu acordat AFP, şeful de trib Raoni l-a acuzat pe preşedintele de extremă dreaptă brazilian că vrea „să profite” de pandemie pentru a-i elimina poporul.
CPI, creată în 2002 pentru a judeca cele mai grave atrocităţi comise în lume şi care are sediul la Haga (Ţările de Jos), nu este constrânsă să dea curs miilor de cereri trimise procurorului său, care decide independent ce afaceri să înainteze judecătorilor.
