Autoritatea de Supraveghere Financiară a cerut Camerei Deputaţilor să introducă în legislaţia privind funcţionarea ASF câteva amendamente care ar modifica gestiunea puterii de decizie în favoarea președintelui acesteia.
Prin documentul adresat Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare din Camera Deputaţilor, preşedintele ASF, Mișu Negrițoiu, solicită ca la dezbaterea OUG 93 din 2012 privind înfiinţarea şi funcţionarea ASF, parlamentarii să amendeze actul, introducând trei prevederi, după cum urmează :
- organizarea ASF pe funcţii (reglementare, autorizare şi supraveghere), în loc de sectoare (asigurări, piaţă de capital şi pensii private)
- reducerea numărului membrilor Consiliului, de la nouă la şapte, prin eliminarea poziţiei de prim-vicepreşedinte şi a uneia de vicepreşedinte
- cu excepţia Preşedintelui, niciunul dintre membri Consiliului să nu aibă atribuţii executive. În prezent, Consiliul ASF are nouă membri: cinci membri executivi – preşedintele, prim-vicepreşedintele şi trei vicepreşedinţi, precum şi patru membri neexecutivi. Toţi sunt numiţi pe cinci ani.
Președintele Comisiei de la Cameră: Asta ar face din președintele ASF o instituție
Preşedintele Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare din Camera Deputaţilor, Mihai Tudose, a reacționat vehement la cererea președintelui ASF. Mihai Tudose a declarat pentru cursdeguvernare.ro că-l aşteaptă pe şeful ASF, Mişu Negriţoiu, la discuţii, în comisie. „Îl vom chema pe domnul Negriţoiu la o discuţie, şi îi vom cere să ne spună de ce doreşte ca persoana sa să devină o instituţie”, a explicat deputatul.
În opinia sa, este periculos ca un singur membru al Consiliul ASF, preşedintele, să deţină atribuţii executive.
Argumentul lui Mihai Tudose: nu trebuie schimbată organizarea pe sectoare, întrucât sunt domenii complexe şi nu există profesionist care să cunoască perfect şi piaţă de capital, şi asigurări, şi pensii private.
ASF: ”Nu comentăm”. Amendamente cerute după anunţarea reorganizării
ASF nu a dorit să facă niciun comentariu referitor la propunerile trimise la Comisia economică a Camerei Deputaţilor.
Amendamentele solicitate parlamentarilor vin după ce preşedintele ASF a prezentat, pe 2 septembrie, reorganizarea instituţiei, conform unui plan ce ar trebui să transforme Autoritatea „într-o instituţie modernă, europeană, care să poată reglementa şi supraveghea pieţele în mod eficient, atât din punct de vedere al stabilităţii financiare, cât şi al protecţiei consumatorilor”, după cum declara Mişu Negriţoiu, în conferinţa de presă organizată cu acea ocazie.
Planul de reorganizare diminuează cheltuielile instituţiei, în special pe cele cu personalul:
- reducerea cheltuielilor anuale de personal cu 27% în anul 2015 faţă de anul 2014, reprezentând 58% din cheltuielile totale în anul 2015 (faţă de 76% în anul 2014 şi 81% în anul 2013)
- numărul direcţiilor a fost redus cu 48%, de la 25 la 13
- cheltuielile salariale ce privesc membrii Consiliul s-au redus în 2014 cu 77% faţă de anul 2013
- organigrama ASF prevede limitarea numărului de posturi la 495 (de la 609) şi reduce numărul nivelurilor ierarhice executive la trei
O instituție cu miză mare. Numirile din board – neconstituționale
Înfiinţarea ASF a fost una dintre deciziile pe care le-a cerut în ultimii ani delegaţia FMI – CE – BM.
„Ne vom asigura că aranjamentele de ordin legislativ şi instituţional privind autoritatea integrată de reglementare a sectorului financiar non-bancar, Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) vor fi revizuite pentru a respecta cele mai bune practici internaţionale, mai ales în ceea ce priveşte calificările profesionale minime impuse membrilor Consiliului ASF şi conflictul de interese”, se angaja Guvernul anul trecut, în scrisoarea de intenţie.
De altfel, ordonanţa de înfiinţare a ASF a fost modificată ulterior, la insistenţele FMI, pentru modificarea standardelor profesionale şi pentru o reglementare mai clară a incompatibilităţilor şi a conflictului de interese.
Funcţia de prim-vicepreşedinte al ASF este încă neocupată, după ce Marian Sârbu (numit de Parlament pe 16 iunie) a fost obligat să demisioneze, în luna iulie, ca urmare a deciziei CCR prin care numirea sa era declarată neconstituţională.
Curtea Constituţională a explicat că Marian Sârbu, fost lider sindical şi ministru al Muncii în Guvernul lui Adrian Năstase, nu are o experienţă profesională specifică pentru această funcţie. Faptul că a fost ordonator principal de credite privind finanţele publice nu echivalează cu experienţa profesională specifică, a arătat CCR.
La începutul lunii august, Marian Sârbu a fost numit şef al consulatului general al României la Dubai, în Emiratele Arabe Unite.
Actualul preşedinte, numit după o lună de deliberări
Mişu Negriţoiu a fost numit în funcţia de preşedinte al ASF la începutul lunii aprilie şi a preluat postul la 1 mai, înlocuindu-l pe Dan Radu Ruşanu, arestat preventiv într-un dosar al DNA.
Nominalizarea s-a făcut în urma întâlnirilor dintre reprezentanţi ai guvernului şi ai BNR, iar decizia finală a fost luată după câteva discuţii între guvernatorul Mugur Isărescu şi premierul Victor Ponta.
Mişu Negriţoiu, 64 de ani, a fost ministru pentru Coordonare, Strategie şi Reformă (între 1992 şi 1993). A fost ales deputat la parlamentarele din 1996, dar a demisionat în mai 1997, pentru a deveni bancher, la ING Bank.
ASF: Un an de existenţă, de scandaluri şi de arestări
La numai un an după înfiinţare, instituţia a fost zguduită de un scandal care a dus la arestarea preventivă a preşedintelui Consiliului ASF, Radu Ruşanu, unul dintre cei mai importanţi şi influenţi oameni de afaceri ai PNL.
Dosarul ASF – Carpatica, instrumentat de procurorii anticorupţie, a izbucnit pe 17 ianuarie 2014, când procurorii DNA au făcut mai multe percheziţii, în Sibiu şi Bucureşti, în birourile şi la domiciile unor reprezentanţi ai socităţii Carpatica Asigurări şi funcţionari din ASF.
Omul de afaceri Ilie Carabulea, care controlează Grupul Carpatica, din care face parte şi Carpatica Asig, a fost primul acuzat şi arestat preventiv din dosar, în ianuarie.
Ancheta a dus şi la arestarea preventivă a preşedintelui ASF, Dan Radu Ruşanu, pe 4 martie, acuzat de constituirea unui grup infracţional organizat, complicitate la abuz în serviciu, favorizare a infractorului şi influenţare a declaraţiilor. A doua zi, el şi-a trimis demisia de la conducerea Autorităţii.
În acest dosar este implicat şi fostul ministrul liberal al Finanţelor Daniel Chiţoiu, însă DNA nu a reuşit declanşarea urmăririi penale împotriva acestuia, pentru abuz în funcţie şi constituirea unui grup infracţional organizat, întrucât deputaţii au refuzat, pe 11 martie, ridicarea imunităţii acestuia.
Soţia acestuia, Laura Chiţoiu, fost director la ASF, este şi ea urmărită penal, împreună cu alţi câţiva foşti directori şi vicepreşedinţi din Autoritate.
