Președintele Klaus Iohannis a semnat avizele afirmative pentru începerea urmării penale împotriva a patru miniștri în Dosarul Rompetrol 2 – Mihai Tănăsescu, Dan Ioan Popescu, Gheorghe Pogea, Sebastian Vlădescu.
Acuzațiile aduse de procurori celor patru foști miniștri:
“În perioada septembrie-octombrie 2003, ministrul Finanţelor Publice Tănăsescu Claudiu Mihai şi ministrul economiei şi comerţului Popescu Ioan Dan şi-au exercitat cu rea credinţă atribuţiile de serviciu, în urma unei înţelegeri cu Patriciu Dan Costache, George Philip Stephenson şi Nicolcioiu Alexandru, în sensul iniţierii şi promovării OUG 118/2003 prin care datoriile bugetare restante ale S.C.Rompetrol Rafinare S.A. la data de 30.09.2003 în cuantum de aproximativ 603.000.000 USD au fost convertite în obligaţiuni subscrise de către Ministerul Finanţelor Publice.
Urmare a activităţii infracţionale derulate de către cei doi, la data de 24.10.2003, în şedinţa de guvern a fost adoptată OUG 118/2003 cu nerespectarea dispoziţiilor HG 555/2001 şi a Legii 24/2000, nefiind respectate niciuna dintre etapele obligatorii prevăzute în cele două acte normative. În acest sens, de menţionat faptul că nota de fundamentare a OUG 118/2003 a fost prezentată pentru avizare Ministerului Justiţiei la data de 27.10.2003, conţinutul acesteia fiind însă diferit de conţinutul notei de fundamentare ce a stat la mapa actului normativ.
Totodată, în ceea ce îl priveşte pe Popescu Ioan Dan, acesta a continuat să sprijine grupul infracţional organizat iniţiat de către Patriciu Dan Costache şi după încetarea calităţii de ministru depunând mărturie în cauza arbitrală a ARB/06/03, pendinte în faţa Centrului Internaţional de Reglementare a Disputelor Relative la Investiţii (ICSID), în favoarea Rompetrol Group, declaraţie în care a făcut afirmaţii neadevărate.
S-a reţinut că Vlădescu Sebastian, ministrul Finanţelor Publice în perioadele 22.08.2005 – 5.04.2007 ; 23.12.2009 – 3.10.2010 precum şi Pogea Gheorghe, ministrul Finanţelor Publice în perioada 22.12.2008-23.12.2009, cu rea credinţă, nu au respectat dispoziţiile art. 8 al.2 din OUG 118/2003 modificată prin Legea 89/2005 potrivit cărora “ în termen de 6 luni de la data emiterii, prin hotărâre a Guvernului, obligaţiunile vor fi înregistrate la Oficiul de Evidenţă a Valorilor Mobiliare pentru tranzacţionarea acestora pe pieţele reglementate, în condiţiile regulamentului aprobat în acest scop de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare” şi au blocat adoptarea hotărârii de guvern care să permită vânzarea obligaţiunilor pe Bursa de Valori Bucureşti, iar statul român să-şi recupereze creanţele”, se arată într-un comunicat al DIICOT.
Dosarul Rompetrol 2
Ancheta aceasta datează de la începutul anului 2006 și are ca obiect investigarea privatizării frauduloase a Rompetrol. Dosarul a fost disjuns din cel în care a fost cercetat și Dinu Patriciu, care a decedat înainte de verdictul final.
Până acum, procurorii au pus sechestru pe mai multe acțiuni și imobile pentru acoperirea prejudiciului de aproape 700 milioane de euro – 1.724.168.825 lei, 290.786.616 USD și 34.941.924 de euro.
În afara celor patru miniștri pentru care DIICOT a cerut marți ridicarea imunității, în caz mai sunt inculpate 14 persoane, inclusiv câțiva foști manageri ai companiei.
Sechestrul ar putea amâna achiziția de către chinezi
Dosarul Rompetrol 2 ar putea întârzia cumpărarea de către chinezii de la CEFC a 51% din acțiunile KMGI, fostul Rompetrol Group.
Astfel, conform acordului semnat la data de 7 aprilie 2016 între CEFC și kazahii de la KazMunaiGaz, “CEFC China va achiziționa 51% din acțiunile Rompetrol cu 680 milioane de dolari, după care cele două părți își vor integra resursele pentru o explorare comună a piețelor internaționale de petrol și gaze”.
”Ele vor face, de asemenea, investiții strategice în sectorul energetic prin intermediul KMGI și vor pune bazele unui fond de investiții și dezvoltare în energie, vor achiziționa mai multe benzinării la nivel global (…). În următorii cinci ani, cel puțin 3 miliarde de dolari vor fi investite în proiecte în linie cu țintele strategice ale companiei. KMGI va continua să primească suport din partea Guvernului kazah și a KMG, cea din urmă promițând să asigure cel puțin 125 de milioane de tone de țiței brut pentru KMGI în următorii 15 ani după achiziție”, potrivit unui comunicat al companiei chineze.
Anul trecut, Guvernul Victor Ponta a aprobat Hotărârea nr. 626/2015 pentru aprobarea strategiei de privatizare a unei cote de 26,6959% din participaţia deţinută de statul român la Societatea “Rompetrol Rafinare” – S.A. Constanţa.
Măsura a fost inclusă în Memorandumul semnat cu compania kazahă KazMunaiGaz, document ce prevede vânzarea prin licitaţie cu strigare a acestui pachet de acţiuni pentru suma minimă de 200 de milioane de dolari, precum şi participarea la un fond comun de investiţii de un miliard de dolari.
La finalul anului trecut, când au apărut informaţiile că holdingul kazah KazMunayGas International ar putea fi preluat de CEFC China Energy Company Limited, ministrul Energiei, Victor Grigorescu, comunica: “Decizia de vânzare a unui pachet majoritar de acţiuni din compania KMG International aparţine strict statului kazah.
Din datele deţinute până în acest moment, în cazul unei astfel de preluări, forma de acţionariat a societăţii Rompetrol Rafinare rămâne neschimbată. Ministerul Energiei urmăreşte cu mare atenţie îndeplinirea tuturor obligaţiilor asumate de KMG Internaţional, în raport cu statul român”.
Fostul ministru al Energiei Răzvan Nicolescu declara că tranzacţia ar avea nevoie de acordul Comisiei Europene
Fondul de 1 miliard de dolari
Suma de 1 miliard dolari USD este menționată în subcapitolul 2.3 al Memorandumului aprobat în 2014 prin HG: „Durata investiţională: până la 7 ani. Pe durata celor 7 ani se estimează investiţii de aproximativ 1 miliard, în funcţie de condiţiile pieţei.”
Cât despre tipul de proiecte care ar putea face obiectul investiţiilor kazahe, în Memorandul scrie: „Selecţia se va realiza de către TRG, în baza unor considerente economice solide, în conformitate cu politicile TRG în materie de investiţii.”
Adică:
- Rompetrol Group va alimenta Fondul de investiţii cu maximum 150 milioane dolari, numai dacă vor exista proiecte
- Statul român nu poate impune realizarea vreunui proiect
Istoria unei afaceri din care statul a pierdut constant
1998– FPS îi vinde lui Dinu Patriciu rafinăria Rompetrol pentru 50,5 milioane dolari. Rompetrol se angaja sa preia datoriile către stat ale combinatului petrochimic, în valoare de 340 de milioane de dolari, şi să investească alte 225 de milioane de dolari în modernizarea rafinăriei.
2003– Guvernul Năstase reglementează subscrierea integrală de către statul român a tututor obligaţiunilor Rompetrol Rafinare (RRC) rezultate din conversia unei creanţe a rafinăriei Petromidia, în valoare totală de 760 de milioane de dolari.
2007– Dinu Patriciu vinde afacerea companiei KazMunaiGaz, pentru 2,7 miliarde de dolari.
2010– Rompetrol majorează capitalul, apoi converteşte datoria rămasă într-un pachet de 44,6% din acţiuni, statul pierzând în acest fel pachetul majoritar. ANAF dă în jdecată Rompetrol, reclamând recuperarea unei datori de 570,3 milioane euro.
2013– Ministerul Economiei semnează un Memorandum de înţelegere cu KazMunaiGaz. În esenţă, statului român vinde pentru 200 milioane dolari pachetul minoritar de acţiuni deţinut la Rompetrol Rafinare.
