Președintele Klaus Iohannis a trimis Parlamentului pentru reexminare legea prin care a fost respinsă ordonanța de urgență ce amâna dublarea alocațiilor. Legea a fost atacată la CCR întrucât nu precizează sursa de finanțare, dar contestația a fost respinsă.
Alocația va crește la 300 de lei pentru toți copiii între 2 şi 18 ani, respectiv la 600 de lei pentru copiii cu handicap, dacă legea intră în vigoare.
Prin aplicarea prevederilor acestei reglementări începând cu luna februarie 2020, suma estimată pentru plata alocațiilor s-ar fi ridicat la aproximativ 14.060.359.000 lei, impactul bugetar fiind de peste 6,6 miliarde de lei.
„Orice creștere cu impact pronunțat asupra cheltuielilor bugetare poate avea efectul unui derapaj din punct de vedere fiscal, cu importante consecințe asupra ratingului de țară, cu implicații economice negative și o afectare directă a stabilității economiei României, aspecte care, în cele din urmă, se pot reflecta în nivelul de trai al fiecărui individ,” se precizează în documentul trimis președintelui Senatului, Robert Cazanciuc.
Argumentele din cererea de reexaminare:
În contextul actual, pandemia a generat cheltuieli bugetare neprevăzute, dar necesare, pentru luarea unor măsuri urgente, pentru contracararea sau diminuarea unor situații imprevizibile, care au vizat atât susținerea sistemului sanitar, cât și a celui economic. Așadar, prioritățile de cheltuire a banului public trebuie să vizeze protejarea cetățenilor și a economiei de efectele fără precedent ale actualei crize provocate de pandemie. De aceea, este necesar ca procesul de legiferare să fie marcat de echilibru și responsabilitate în alocarea resurselor bugetare, susținut de un dialog deschis și eficient dintre executiv și legislativ.
România, în calitate de membru al Uniunii Europene, trebuie să respecte regulile fiscale convenite. În acest sens, amintim că la data de 4 martie a.c., în temeiul art. 126 alin. (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, s-a constatat că România nu a respectat criteriul deficitului, fiind astfel justificată inițierea unei proceduri pentru deficit excesiv. Chiar dacă la nivelul Uniunii Europene a fost suspendată aplicarea prevederilor privind responsabilitatea fiscal-bugetară europeană, ca o măsură derogatorie care vizează numai cheltuielile bugetare necesare combaterii efectelor economico-financiare generate de pandemie, această derogare nu vizează însă și alocarea unor resurse bugetare însemnate mai degrabă către consum și fără o sursă financiară certă, măsuri fără efecte în efortul de redresare economică.
Așa cum se arată și în raportul Grupului Euro din cadrul Băncii Naționale a României – „Zona Euro MONITOR – 4/2020”, cheltuieli precum cea generată de respingerea OUG nr. 123/2020 îndepărtează țara noastră de la convergența reală pe termen mediu și lung, reprezentând riscuri strategice și de credibilitate pe piețele financiare pentru România.
Orice creștere cu impact pronunțat asupra cheltuielilor bugetare poate avea efectul unui derapaj din punct de vedere fiscal, cu importante consecințe asupra ratingului de țară, cu implicații economice negative și o afectare directă a stabilității economiei României, aspecte care, în cele din urmă, se pot reflecta în nivelul de trai al fiecărui individ. Revitalizarea economiei țării noastre, după efectele actualei pandemii, va putea fi realizată doar dacă realocarea resurselor bugetare se va face în mod echilibrat și responsabil.
Guvernul a prevăzut o creștere etapizată a alocațiilor pentru copii, astfel încât să se ajungă în 2022 la dublarea sumei actuale.
Parlamentul a respins actul normativ, păstrând în vigoare măsura de dublare a acestora, impusă printr-o lege inițiată de PSD.
Curtea Constituțională a respins, în septembrie, cu unanimitate de voturi, ca neîntemeiată, sesizarea guvernului împotriva legii privind dublarea alocațiilor copiilor.
