Premierul Victor Ponta explică, într-un mesaj postat pe Facebook joi, care au fost punctele de dezacord apărute în discuțiile dintre Guvernul României și FMI pe marginea deficitului, și încheie susținând că toate aceste subiecte (reducerea TVA și creșterea salriilor) trebuie decise de liderii partidelor parlamentare.
“FMI susține că va fi de circa 2,9% din PIB, MFP spune 2,5% – oricum sub plafonul de 3% peste care Comisia Europeană poate interveni conform tratatelor în vigoare (în condițiile în care multe țări europene, cel mai recent Spania, și-au aprobat deja bugetul pe 2016 cu deficite mult peste limita de 3%)”, scrie premierul, care enumeră și cele două puncte concrete unde Fondul ar avea obiecții:
“Această discuție tehnică trebuie înțeleasă de cetățenii țării, singurii care în final pot decide. Sunt de fapt două puncte mari în litigiu (restul sunt secundare și ușor de rezolvat):
- 1. FMI nu agreează reducerea TVA prevăzută de Codul #Fiscal (nici cota de 9% pentru alimente – deja în vigoare din 1 iunie);
- 2. Nu sunt de acord cu creșterea salariilor cu 25% la Sănătate și Educație.
Din punctul de vedere al guvernului actual ambele măsuri sunt necesare și sustenabile – așa vom reuși să păstrăm ritmul de creștere și dezvoltare economică (cel mai rapid din UE), crearea de noi locuri de muncă, exporturi record, revenirea investițiilor străine directe, dar și un semnal clar de sprijin pentru cele două domenii strategice – Sănătatea și Educația”.
Victor Ponta prezintă și cele două opțiuni politice posibile, în opinia sa, în funcție de cum se optează în cazul celor dousă subiecte:
“Există două opțiuni pentru cetățenii României, opțiuni exprimate constituțional prin intermediul Parlamentului:
- 1. Menținerea politicilor actualului guvern referitoare la #TVA și salarii în #Sănătate și #Educație;
- 2. Instalarea unui nou guvern al PNL (susținut bineînțeles de Președintele Iohannis) care să ia decizia păstrării cotei de TVA la 24% (inclusiv pentru alimente) și revenirea salariilor în Sănătate și Educație la nivelul dinainte de creșterea de 25%! (deci tăierea practic a salariilor ca în 2010 sau amânarea, fiind vorba de legi deja în vigoare)
În acest fel deficitul bugetar pe 2016-17 va scădea spre 1%, ceea ce evident va fi agreat de FMI, dar cu consecințe pe care eu personal le consider ca fiind de natură să aducă #România înapoi la anul 2010!”
Premierul încheie sugerând că alegerea nu poate fi făcută de FMI: “Până la alegerile parlamentare din noiembrie 2016 (este evident că anticipate nu mai pot avea loc acum) este dreptul liderilor partidelor parlamentare să decidă asupra acestor subiecte fundamentale pentru țara noastră!”
Misiunea FMI s-a aflat în România între 13 și 21 octombrie, în principal pentru discuţii privind bugetul de stat pe 2016, partea română fiind mai degrabă interesată să găsească soluţii pentru un nou acord cu Fondul.
Ideea unui posibil acord flexibil, după modelul relaţiei Poloniei cu FMI a fost respinsă.
Delegaţia FMI s-a întâlnit cu preşedintele Klaus Iohannis, cu guvernul şi cu membrii comisiilor de specialitate din Parlament.
