Corpul de Control al premierului și-a articulat activitatea pe anul 2015 într-un raport premieră: din documentul consultat de cursdeguvernare.ro reiese că în 56 dintre aceste acțiuni au rezultat acte de control ”cu relevanță penală”.
De remarcat faptul că este prima oară când un guvern al României face publică activitatea derulată pe parcursul unui an de zile de Corpul său de control: toate guvernele post-decembriste au păstrat discreția asupra activității acestui organism de control.
Cutuma, afirmă surse politice, era ca rapoartele întocmite de Corpul de control să fie de cele mai multe ori păstrate în sertare și folosite de premierul în funcție în anumite momente, mai ales atunci când guvernarea s-a asigurat cu ajutorul unei coaliții de partide.
Rapoartele Corpului de control au mai fost folosite în trecut, în momentele de după schimbări de guvern, ca instrument de convingere a șefilor de instituții din subordinea Executivului pentru a părăsi funcția în care fuseseră numiți de precedentul guvern.
Unde s-au constatat nereguli de natură penală
Printre instituțiile la care, în anul 2015, s-au constatat posibile fapte de natură penală se numără:
- Regia Națională a Pădurilor- Romsilva,
- Secretariatul de Stat pentru reconoașterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist,
- Ministerul Mediului,
- Ministerul Agriculturii,
- Ministerul Economiei,
- Ministerul Dezvoltării Regionale,
- Ministerul Transporturilor,
- Compania Națională de Investiții,
- ANRP,
- Autoritatea Națională pentru Turism,
- Agenția Domeniilor Statului,
- Garda Națională de Mediu,
- Societatea Națională de Radiocomunicații,
- Agenția Națională pentru Resurse Minerale,
- CE Hunedoara
- Agenția Nucleară pentru Deșeuri Radioacțive
Tot cu posibile fapte de natură penală mai sunt indicate și ”entitățile publice implicate în inițierea, elaborarea, avizarea, prezentarea și adoptarea” a diverse acte emise de Guvern, dar și diverse autorități locale.
Principalele constatări menţionate în rapoartele de control au relevat:
- Atribuirea și încheierea unor contracte de achiziție publică cu încălcarea dispozițiilor legale;
- Exercitarea defectuoasă a atribuțiilor în legătură cu execuția bugetului de venituri și cheltuieli;
- Plata contravalorii unor bunuri, servicii sau lucrări fără ca acestea să fi fost livrate/prestate/executate sau fără a se verifica realitatea furnizării bunurilor, prestării serviciilor sau executării lucrărilor;
- Nerealizarea/realizarea necorespunzătoare a unor obiective de investiții finanțate din bugetul de stat;
- Nerespectarea normelor legale și/sau a normelor interne în procesul de inițiere, elaborare, avizare, prezentare și adoptare a unor acte normative.
Un răspuns
„De remarcat faptul că este prima oară când un guvern al României face publică activitatea derulată pe parcursul unui an de zile de Corpul său de control: toate guvernele post-decembriste au păstrat discreția(s.n.) asupra activității acestui organism de control.”
Intrebarea retorice inevitabile :
1. DE CE ?
2. Ce inseamna „discretie”(sic!)in acest caz ? Ocrotim cumva numele delapidatorilor ?
3. Ce este de fapt secret intr-un document public ?
4. Ce fel de stat de drept este acela in care controlul de interes public se face dupa proceduri , date si rezultate secrete ?
5. De ce nu aparut nici in articol in presa pe aceasta tema ?
6. Unde au fost plecati toti juristii Romaniei timp de 26 de ani ?
7. Cum este posibil ca timp de 26 de ani nici unul dintre zecile sau mai exact sutele de mii de ONG-uri care toaca fonduri straine si/sau locale si pretind ca apara interesul public nu au dat in judecata statul roman pentru acest comportament care incalca de fapt nu numai pricipiile statului de drept ci si Constitutia ?