Comisia Europeană a declanșat miercuri, pentru prima oară, Mecanismul de evaluare a statului de drept.
Țara vizată este Polonia, care riscă, în cel mai rău caz posibil la capătul unei astfel de proceduri, să-i fie suspendat dreptul de vot în Consiliul European (o măsură improbabilă, fiindcă trebuie luată cu votul tuturor celorlalte 27 de state), până în momentul revenirii la regulile democratice ale UE.
“Reguli obligatorii nu au fost respectate, iar aceasta este o problemă serioasă într-un stat de drept. Trebuie să clarificăm situația și să începem un dialog”, a declarat comisarul Frans Timmermans, responsabil pentru statul de drept, într-o conferință de presă organizată miercuri, la finalul dezbaterii Colegiul comisarilor.
Comunicatul Comisiei Europene:
„Colegiul comisarilor europeni a avut miercuri o primă dezbatere de orientare pe marginea evoluțiilor recente din Polonia și a statului de drept.
Statul de drept este una dintre valorile fundamentale pe care se întemeiază Uniunea Europeană.
Comisia, dincolo de sarcina sa de a asigura respectarea legislației UE, este responsabilă, împreună cu Parlamentul European, statele membre și Consiliul European, de garantarea valorilor fundamentale ale Uniunii.
Evenimentele recente din Polonia, în special disputa politică și juridică privind componența Tribunalului Constituțional, au dat naștere unor îngrijorări cu privire la respectarea statului de drept.
Comisia a solicitat informații privind Tribunalul Constituțional și modificarea legii referitoare la serviciile publice de televiziune și radiodifuziune.
În urma unei prezentări făcute de primvicepreședintele Timmermans (responsabilul în ceea ce privește Cadrul Statului de Drept), comisarul Oettinger (responsabil pentru politicile media) și comisarul Jourova (responsabil pentru problemele de justiție), Colegiul a avut o primă dezbatere de orientare privind aceste evoluții în scopul evaluării situației din Polonia.
În urma dezbaterii de miercuri, Colegiul l-a mandatat pe primvicepreședintele Timmermans să trimită guvernului polonez o scrisoare pentru a începe dialogul structurat, conform Cadrului privind Statul de Drept.
Colegiul a convenit să revină asupra acestui subiect până la jumătatea lunii martie, în strânsă cooperare cu Comisia de la Veneția.”
Cadrul Statului de Drept
Acest mecanism recent numit Cadrul privind Statul de Drept (introdus în 2014) a fost conceput pentru a permite Comisiei și statului membru vizat să identifice împreună o soluție care să prevină apariția unei amenințări sistemice la adresa statului de drept de natură să devină un „risc clar de încălcare gravă” și care ar putea declanșa aplicarea articolului 7 din Tratatul UE (cel de suspnedare a votului în Consiliul European.
Această primă dezbatere de orientare înseamnă declanșarea mecanismului și inițierea dialogului între cele două părți, adică lansarea „procedurii prealabile procedurii prevăzute la articolul 7”.
Procesul are trei etape:
Evaluarea Comisiei: Comisia va colecta și va examina toate informațiile relevante și va stabili dacă există indicii clare ale unei amenințări sistemice la adresa statului de drept. În cazul în care, în urma acestei evaluări, consideră că există în mod real o situație de amenințare sistemică la adresa statului de drept, Comisia va iniția un dialog cu statul membru vizat prin trimiterea „avizului său privind statul de drept”, care va constitui un avertisment pentru statul membru, și justificarea motivelor sale de îngrijorare. Comisia va da statului membru vizat posibilitatea de a răspunde.
Recomandarea Comisiei: într-o a doua etapă, cu excepția cazului în care chestiunea a fost deja soluționată în mod satisfăcător, Comisia va emite o „recomandare privind statul de drept” adresată statului membru. Comisia va recomanda statului membru ca, într-un termen stabilit, să rezolve problemele identificate și să o informeze cu privire la măsurile luate în acest scop. Comisia își va publica recomandarea.
Măsurile luate ca urmare a recomandării Comisiei: într-o a treia etapă, Comisia va monitoriza măsurile adoptate de statul membru ca urmare a recomandării. Dacă nu se ia nicio măsură satisfăcătoare în termenul stabilit, Comisia poate recurge la unul dintre mecanismele prevăzute la articolul 7 din Tratatul UE (inclusiv suspendarea dreptului de vot, care însă trebuie aprobată de toate statele membre).
Practic, suspendarea dreptului de vot este imposibilă, cât timp Polonia are mai mulți aliați – Ungaria (Viktor Orban fiind considerat nu doar modelul copiat de noua putere de la Varșovia, ci și motivul principal pentru care a fost instituit acest mecanism), Cehia și alte state central-europene unde se manifestă în utlimul timp o deviere de la linia dictată de la Bruxelles.
Polonia respinge acuzațiile
În paralel, miercuri, premierul polonez Beata Szydlo (foto) a negat, în Parlamentul de la Varșovia, acuzațiile, afirmând că nu a fost luată nicio măsură ce ar încălca normele democratice.
Guvernul nu a făcut altceva decât să aplice programul votat de alegătorii polonezi în octombrie 2015, a mai declarat aceasta.
De asemenea, ministrul polonez al Justiției, Zbigniew Ziobro, a trimis pe 11 ianuarie o scrisoare adresată Comisiei Europene în care acuză instituția de incompetență, lansare de acuzații false la adresa Varșoviei și exercitarea de presiuni asupra noului guvern ale în Polonia.
Partidul naționalist PiS (Lege și Justiție) a înregistrat o victorie răsunătoare la alegerile parlamentare de la finele lunii octombrie, obținând majoritatea absolută. Este pentru prima oară după căderea comunismului când guvernarea ajunge în mâinile unui singur partid.
Partid ce a fost deja acuzat de naționalism și antieuropenism, iar acum trebuie să facă față și unor critici asemănătoare celor de care numai Viktor Orban și România (în iulie 2012, în timpul referendumului pentru suspendarea președintelui) au mai avut parte.
Criticii noii guvernări spun că PiS are o agendă extremistă, similară celei promovate de premierul Ungariei, Viktor Orban.
De ce Comisia este intransigentă cu Polonia, nu și cu Ungaria? Polonia contează
Foarte mulți critici ai deciziei luate de Comisia Europeană se întreabă de ce procedura nu s-a declanșat pentru Budapesta, care de ani de zile forțează limitele statului de drept.
Răspunsul l-a oferit The Economist, care explică:
- Polonia este a șasea economie europeană
- Este cea mai mare economie din centrul și estul Europei (state intrate în UE începând cu 2004)
- Este stat de frontieră și, mai ales, este la frontiera cu Rusia, și va găzdui summitul NATO din iulie
- Uniunea are nevoie de polonezi pentru a implementa programul împotriva schimbării climatice (este unul dintre marii producători de cărbune).
Legile pentru care este pus sub semnul întrebării statul de drept în Polonia
Președintele polonez, Andrzej Duda, a promulgat săptămâna trecută controversata lege prin care noua Putere de la Varșovia își subordonează presa de stat, în pofida protestelor din interiorul țării și a avertizărilor primite de la oficiali europeni.
Legea a fost aprobată pe 31 decembrie 2015 și prevede că mandatele conducerilor și consiliilor de supraveghere ale posturilor publice de radio și televiziune încetează cu efect imediat
De asemenea, persoanele care vor conduce aceste instituții vor fi numite de Guvern, și nu prin concurs, ca până acum.
Mai mult, potrivit unui draft văzut de jurnaliști ai agenției de stat PAP, citată deEuobserver, se pregătește o nouă lege prin care toți jurnaliștii, editorii, producătorii și directorii de regie care lucrează la televiziunea de stat –TVP, Radioul Polonez, agenția publică de știri și cele 17 posturi locale de știri, vor putea fi concediați.
Apoi, noul management, numit de Guvern, va avea mână liberă să decidă pe care dintre cei demiși îi va reangaja.
Promulgarea vine în contexul în care deja existau numeroase avertismente din partea oficialilor europeni, iar marți, Comisarul Consiliului Europei pentru Drepturile Omului, Nils Muiznieks, a făcut apel la președintele Duda să nu semneze legea.
Vicepreședintele Comisiei Frans Timmermans a trimis două scrisori către guvernul polonez cerând “cere informații despre modificările legislative”.
Mai mult, cu o săptămână înainte de votarea la sfârșitul anului a acestei reglementări, noua putere din Polonia stârnise deja mari semne de întrebare din cauza altei legi, ce limitează puterile Tribunalului Constituțional și permite blocarea deciziilor pe care această instanță le-ar lua împotriva noului regim.
