Detail (close-up) of clockwork mechanism – cog wheels

Cea mai mare bancă din România a publicat un raport în care datele referitoare la evoluţiile economice pe termen mediu sunt foarte reţinute în raport cu prognoza oficială, făcută de Comisia de specialitate din subordinea Guvernului.

Trei indicatori macroeconomici foarte importanţi diferă semnificativ între estimarea venită din mediul privat şi datele oficiale pe care este bazat inclusiv bugetul din acest an.

Cei trei indicatori critici

1.”Economia românească fiind una mică și deschisă, impactul în PIB al impulsului de cerere va fi parțial erodat prin expandarea deficitului comercial, în condițiile în care importurile ar putea absorbi ceva mai repede suplimentul de cerere decât o poate face producția internă” se arată în raportul Focus lunar din februarie al BCR . Specialiştii băncii estimează astfel o traiectorie în scădere a creşterii economice, cu +4,3% pe 2017 şi doar +2,8% în 2018, complet diferită de valorile de +5,2% pe 2017 şi +5,5% în 2018 avansate de Executiv.

O diferenţă mai mică de un punct procentual nu ar fi un capăt de ţară în acest an dar pentru 2018 valorile prezentate mai sus diferă dela simplu la dublu. Ceea ce ar fi de natură să ridice semne serioase de întrebare pentru potenţialii investitori străini. Evident, mai apropiaţi, prin legăturile de afaceri, de mediul bancar privat decât de discursul public oficial.

Elementul contestat de BCR în viziunea oficială este produsul intern brut potenţial, cel care asigură o creştere neinflaţionistă, cu păstrarea echilibrelor macroeconimice. Acest indicator a fost majorat de CNP de la prognoza de toamnă până la cea de iarnă cu 0,6%-0,8% pe 2017 – 2018 şi cu un punct procentual pentru 2019. De reţinut, chiar şi aşa, valorile avansate pentru creşterea economică depăşesc PIB-ul potenţial, cu riscurile aferente pentru inflaţie şi puterea de cumpărare.

2.”Creșterea vulnerabilității unei economii e în genere asociată pe piața financiară cu o primă de risc mai ridicată pentru activele din acea țară, motiv pentru care, printre altele, am creionat în prognoza noastră o ușoară depreciere a leului”, se arată în raportul BCR. Motiv pentru care estimează un curs de 4,62 lei/euro la finele acestui an şi 4,70 lei/euro la finalul lui 2018.

Este o abordare total opusă viziunii CNP, care vede o apreciere a leului, de la 4,49 lei/euro anul trecut, la 4,46 lei/euro în 2017 şi 4,44 lei/euro în 2018. Ori, acesta este un parametru esenţial, un reper în funcţie de care se fac plasamentele şi se iau deciziile de afaceri. Evident că e normal ca valorile menţionate să fie diferite şi privite cu circumspecţie, dar diferenţa este cam mare, oricum am privi chestiunea.

3.Deficitul bugetar este cel de-al treilea parametru care diferenţiază clar estimările mediului privat de cele oficiale. Mai exact, contrar valorilor de 2,96% pentru acest an şi a îmbunătăţirii deficitului în perspectiva programului de guvernare, raportul BCR întrevede o depăşire a pragului de 3% din PIB, până la -3,5% din PIB în 2017 şi -3,6% din PIB în 2018, îngrijorătoare nu atât prin diferenţa absolută ci prin diferenţa ca tendinţă de evoluţie în timp.

Situaţia este complicată în viziunea BCR de ”o creștere a ratelor dobânzilor pe termen scurt și a randamentelor titlurilor de stat pe termene mai lungi. În cazul celor din urmă, un motiv suplimentar ar fi legat de evoluția ascendentă anticipate și în cazul randamentelor titlurilor de pe piețele dezvoltate majore (SUA, Germania).” În traducere, ideea e că ar fi fost utilă o anumită rezervă în angajarea de bugete deficitare la limita superioară, din moment ce condiţiile de finanţare au şanse mari să se înrăutăţească.

Realitatea va da verdictul

Una peste alta, viziunile diferă semnificativ şi rămâne ca realitatea să dea dreptate uneia dintre părţi, cel puţin din perspectiva tendinţelor clar divergente. Nu trebuie, însă, să ne repezim să dăm verdicte pe bază de idei preconcepute şi nici să contrapunem neapărat cele două versiuni ale viitorului care ne aşteaptă pe termen scurt şi mediu. Mai degrabă, ar trebui identificate elementele sensibile din tablourile conturate şi remediate punctele slabe.

Atenţie, însă, prin definiţie, statul are o poziţie de monopol în gestiunea banilor populaţiei iar decizia politică joacă un rol important. O instituţie financiară aflată într-o piaţă concurenţială trebuie să fie mult mai atentă cu aceste estimări pentru că îşi riscă cota de piaţă, profiturile aşteptate de investitori şi câştigurile pe care scontează cei care depun banii la bancă.