Predicţiile Financial Times pentru 2019

Jurnaliştii de la Financial Times au publicat un set de predicţii cu privire la modul în care ar putea evolua cele mai importante probleme geopolitice şi sociale în 2019, potrivit unui articol preluat de agenția Mediafax.

• Va exista o nouă criză financiară?

Nu, dacă definim o criză financiară drept o situaţie în care mai mult de o instituţie financiară globală trebuie salvată.

Vor exista perioade de turbulenţă pe pieţele financiare şi în mai multe economii naţionale. Un motiv de optimism este faptul că instituţiile financiare mondiale s-au consolidat după criza din anul 2008. Un motiv de pesimism ar fi că dobânzile cheie rămân la nivel scăzut.

Printre economiile vulnerabile se numără China, Marea Britanie (în urma Brexit), Italia şi Statele Unite.

• Va fi oprit Brexit-ul?

Da. Marea Britanie se va salva, în ultimul moment, de la comiterea unui act prin care şi-ar face rău singură.

„Brexit înseamnă Brexit”, a declarat prim-ministrul britanic Theresa May în anul 2016. La doi ani de la această declaraţie, Partidul Conservator, condus de premierul britanic, nu se poate decide asupra Acordului pentru Brexit şi a implicaţiilor acestuia.

Eşecul Parlamentului britanic de a lua o decizie în legătură cu înţelegerea cu Uniunea Europeană va duce la un nou referendum, cred jurnaliştii FT. În urma acestui referendum, al doilea pe tema Brexit, votanţii vor lua cel mai probabil decizia de a rămâne în UE.

• Va rezista „armistiţiul” încheiat de Donald Trump şi preşedintele chinez Xi Jinping în cadrul războiului comercial?

Nu. Deşi acordul de stopare a „războiului tarifelor”, încheiat de Donald Trump şi Xi Jinping în luna iulie a rezistat până acum, preşedintele american şi alţi membri ai Administraţiei sale sunt critici în ceea ce priveşte acţiunile Chinei legate de comerţ.

Pentru a evita impunerea de taxe suplimentare asupra bunurilor provenite din China, ţara asiatică ar trebui să îşi oprească dezvoltarea modelului intervenţionist în următoarele trei luni, lucru care nu se va întâmpla. Statele Unite vor relua impunerea de taxe suplimentare asupra importurilor din China până la mijlocul anului 2019.

• Va escalada acţiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei?

Nu. Rusia a capturat trei nave ucrainiene în Marea Neagră în luna noiembrie, lucru care a accentuat conflictul dintre cele două ţări. Decizia Ucrainei de a se despărţi de Biserica Ortodoxă din Rusia a continuat tensiunile.

Reforma pensiilor implementată de Vladimir Putin i-a scăzut popularitatea, lucru care ar fi schimbat de o acţiune militară împotriva Ucrainei, sugerând patriotism. Dar acest lucru nu se va întâmpla, deoarece Administraţia de la Kremlin cântăreşte bine riscurile.

Armata Ucrainei este mai bine pregătită şi echipată decât în urmă cu cinci ani, iar cetăţenii ruşi nu vor accepta pierderea de vieţi ale compatrioţilor în lupta împotriva unei naţiuni-frate.

• Va reuşi Emmanuel Macron să îşi impună reformele plănuite, după protestele „Vestelor Galbene”?

Da. Preşedintele francez nu are de ales, renunţarea la reforme ar duce la „inexistenţa” sa politică. O pauză tactică este inevitabilă, pentru a permite diminuarea furiei protestarilor şi pentru a da timp reformelor precum cea a creşterii salariului minim să îşi intre în efect.

După această pauză, Macron va interveni cu reforme legate de pensii şi şomaj, care ar putea răspunde nemulţumirii protestatarilor în ceea ce priveşte creşterea taxelor.

• Vor avea populiştii succes în alegerile din Parlamentul European?

Da. Alegerile din anul 2019 sunt cadrul perfect pentru ascensiunea populiştilor şi naţionaliştilor. Conform sondajelor, problema imigraţiei este dominantă în toate ţările membre ale Uniunii Europene. Alegerile europene sunt folosite în general pentru a înregistra „un vot de protest”.

Partidele naţionaliste, printre care Liga, formaţiune politică de extremă-dreaptă condusă de ministrul de Interne al Italiei, Matteo Salvini, Alternativa pentru Germania şi Partidul Democrat din Suedia, au şansa de ascensiune în cadrul alegerilor. Per total, majoritatea pro-UE va rezista, dar viitorul Parlament va fi probabil mult mai divizat.

• Vor încerca Democraţii să dovedească vinovăţia lui Donald Trump în dosarul privind ingerinţele ruse în alegerile din 2016?

Da. Ancheta condusă de procurorul special Robert Mueller va ajunge la o concluzie la începutul anului 2019. Faptul că preşedintele american Donald Trump a negat bazele anchetei – colaborarea cu Rusia în cadrul atacurilor asupra Partidului Democrat – va întări poziţia Democraţilor.

Nancy Pelosi, liderul opoziţiei din Camera Reprezentanţilor, va fi de acord cu audierile. Evenimentele din 2019 vor pregăti scena pentru alegeri prezidenţiale „conform literei legii” în anul 2020.

• Va deveni Jeremy Corbyn prim-ministrul Marii Britanii?

Nu. Jeremy Corbyn, liderul opoziţiei din Marea Britanie, nu a reuşit până în acest punct să îşi consolideze o imagine favorabilă în afara Partidului Laburist. Chiar dacă vor fi organizate alegeri generale în anul 2019, victoria lui Corbyn este puţin probabilă.

Conform sondajelor efectuate în anul 2018, popularitatea lui Jeremy Corbyn este mai mică decât cea a actualului prim-ministru, Theresa May. În schimb, Partidul Laburist ar putea avea o ascensiune în anul 2019, dacă Partidul Conservator va continua lupta împotriva Uniunii Europene.

• Va reuşi prinţul saudit Mohammed bin Salman să treacă peste consecinţele uciderii jurnalistului saudit Jamal Khashoggi?

Da. Tânărul prinţ a petrecut trei ani consolidându-şi puterea. Tatăl său, regele Salman, l-a susţinut pe tânărul prinţ şi ar fi o umilinţă să înceteze acum. La nivel internaţional, Donald Trump a declarat în mod clar că nu va lăsa incidentul cu jurnalistul saudit să distrugă relaţiile dintre Arabia Saudită şi Statele Unite.

Situaţia ar putea fi schimbată doar dacă prinţul va realiza o altă acţiune nesăbuită, care să genereze o altă criză mondială.

• Se va retrage Mark Zuckerberg de la conducerea Facebook?

Nu. Având în vedere problemele din conducerea companiei, ar trebui, dar nu o va face, cel puţin nu din proprie iniţiativă. Comparativ cu Elon Musk, care a fost dat jos de la conducerea Tesla, Zuckerberg nu a fost găsit momentan vinovat de nimic.

Chiar dacă acţionarii companiei vor dori excluderea acestuia, preşedintele Facebook deţine 60% din drepturile de vot, suficient pentru a rămâne la conducerea companiei cât timp va dori.