Portugalia intră în recesiune în următorii doi ani. Ministrul de finanțe portughez a declarat că țara sa va intra într-o perioadă dificilă din punct de vedere economic din cauza criteriilor pe care trebuie să le îndeplinească pentru a obține împrumutul extern de 78 miliarde de euro. Fernando Teixeira dos Santos a arătat că măsurile de austeritate pe care le prevede acordul, o condiție pentru ca Portugalia să primească acești bani, vor reduce economia cu 2% în 2011 și 2012. Creșterea taxelor și privatizarea vor fi doar o parte a restructurării masive ce va avea loc în această țară. Șeful misiunii UE a declarat că termenii acordului încheiat sunt ”duri, dar necesari și corecți”. O problemă importantă nu este încă dată publicității – dobânda pe care Portugalia va trebui să o plătească. Este de așteptat ca această prevedere a acordului să fie făcută cunoscută la reuniunea miniștrilor de finanțe europeni, în 16 mai. Potrivit acordului semnat cu UE și FMI, va exista un nou program de privatizare, iar pensiile peste 1.500 de euro vor fi reduse, taxele de vânzare pentru unele produse urmând să crească. Ținta este reducerea deficitului bugetar al Portugaliei de la 9,1% la 3% până în 2013. (BBC News)
Fond internațional pentru asistența rebelilor libieni. Grupul internațional de contact a acceptat să creeze un fond temporar de asistență a rebelilor libieni, în timpul unor discuții ce au avut loc la Roma. Ministrul francez de externe Alain Juppe a anunțat că fondul va fi operațional în câteva săptămâni. Grupul țărilor NATO, statele arabe și alte națiuni discută modalități de a crește presiunea asupra colonelului Muammar Gaddafi. În același timp, o navă ce a evacuat civili din Misrata a ajuns în Benghazi. La Roma, ministrul italian de externe Franco Frattini a spus că înființarea unui mecanism nou va permite ”alocarea unor fonduri pentur rebeli, în mod transparent și eficient”. Gestul comunității internaționale vine după ce rebelii libieni au cerut ajutor de urgență. Consiliul Național de Tranziție a anunțat că are nevoie de 2-3 miliarde de dolari, în următoarele luni, pentru a asigura salariile militarilor, hrana, medicamentele și alte provizii de bază. Ministrul britanic de externe William Hague a precizat, însă, că banii trimiși rebelilor nu vor fi cheltuiți, în nici un caz, pe armament. (BBC News)
Medvedev vrea crearea unui fond privat de investiţii, susţinut de stat. Rusia nu a reuşit să-şi îmbunătăţească climatul de investiţii în contextul creşterii capitalului mobil, spune un consilier important al preşedintelui rus, în timp ce Medvedev pune la cale o reformă economică, în apropierea campaniei electorale. În ultimele săptămâni, Dimitri Medvedev a încput să facă aluzie la o participare în cursa electorală, pentru realegerea sa, în 2012, în ciuda presupunerilor că îi va lăsa locul actualului premier, fost preşedinte, Vladimir Putin. Iniţiativa lui Medvedev se referă la crearea unui fond privat de investiţii, susţinut de stat, în valoare de 10 miliarde de dolari. Măsura ar trebui să atragă grupuri importante de investiţii din întreaga lume şi fonduri suvenrane de investiţii. Acestea au evitat până acum să vină în Rusia din cauza mediului de afaceri imprevizibil, preferând să meargă pe pieţele din China sau India. Statul rusesc va investi circa 2 miliarde de dolari în acest proiect şi speră să-i determine pe posibilii investitori că vor fi protejaţi de problemele şi corupţia din ţară. (Financial Times)
Poliţia italiană a confiscat bunuri de un miliard de euro ale mafiei din Napoli. Carabinierii italieni au confiscat bunuri ale mafiei napolitane, în cadrul unei anchete ce a condus la arestarea a 39 de persoane, anunţă presa italiană. Poliţia a pus sechestru pe terenuri, imobile, firme, activităţi comerciale, maşini şi ambarcaţiuni de lux ale clanului Polverino, în valoare totală estimată la un miliard de euro. Averea era înregistrată pe numele membrilor clanului, iar aceştia sunt acuzaţi de asociere de tip mafiot, tentativă de ucidere, şantaj, împrumuturi cu camătă, deţinere ileaglă de arme, trafic de droguri, transfer ilegal de fonduri ilicite provenite din activităţi imobiliare şi financiare. Două dintre persoanele arestate sunt candidaţi ai Partidului Libertăţii (democrat-liberal, de dreapta, partidul şefului guvernului italian) în oraşul Quarto, aproape de Napoli: Armando Chiaro şi Salvatore Camerlingo. (Le Monde)
Obama a adus un omagiu victimelor atentatelor din 11 septembrie, în New York. Barack Obama a depus o coroană de flori, în culorile steagului american, la Punctul zero din New York, locul unde se înălţau înainte de atentatele din 2001, blocurile gemene World Trade Center, în memoria celor 3.000 de victime ucise în urmă cu 10 ani. Ceremonia a fost un gest de comemorare a americanilor ucişi atunci, dar şi de sărbătorire a prinderii şi omorârii liderul Al Qaeda, Osama Bin Laden, după atâta timp. În timpul vizitei de patru ore pe care a făcut-o în Manhattan, preşedintele american s-a întâlnit, separat, cu oameni ai căror vieţi au fost afectate de atacurile puse la cale de Bin Laden: rude ale victimelor, dar şi pompieri, ofiţeri de poliţie şi alţi salvatori, care şi-au pierdut colegii şi prietenii în acele zile. (New York Times)
Muncitorii japonezi au intrat, după 2 luni, în reactorul avariat de la Fukushima. Angajaţii centralei au reuşit să intre joi, pentru prima oară de la explozia ce a avariat centrala nucleară,în reactorul avariat, încercând să instaleze un ventilator care să reducă nivelul radiaţiilor în clădirea respectivă. Compania Electrică din Tokyo, proprietara centralei nucleare, a anunţat că, dacă lucrurile merg bine, reducerea radiaţiilor le va permite lucrătorilor să intre în uzină, pe perioade scurte de timp, pentru a începe riscanta operaţiune de instalare a noului sistem de răcire. În acest fel, va fi redus şi riscul ca radiaţiile să fie eliberate în mediul înconjurător, a explicat Michael Friedlander, un fost operator al unei uzine nucleare din SUA. „În general, este un lucru bun”, a explicat el gestul japonezilor. Compania de electricitate a declarat că 11 muncitori, îmbrăcaţi cu costume de protecţie antiradiaţii, au intrat în camerele din Unitatea nr. 1, pentru a începe instalarea sistemului de filtrare a particulelor radioactive din aer. Luna trecută, roboţii au găsit nivele periculoase de radiaţii în clădirea afectată de cutremurul din 11 martie. (International Herald Tribune)
Trei suspecți arestați în cazul atentatului cu bombă din Maroc. Trei persoane au fost arestate în legătură cu bomba ce a explodat la cafeneaua Argana, una dintre cele mai populare și mai populate de turiști, din Marrakesh. Principalul suspect în atentatul de săptămâna trecută, aflat pe lista celor mai căutăți teroriști din țară în ultimii opt ani, este un susținător al Al Qaeda, spun oficialii marocani. Bomba a fost detonată la ora prânzului, în 28 aprilie, multe dintre victime fiind străini – turiști britanici, francezi, olandezi și canadieni – alți 23 de oameni fiind răniți în explozie. O înregistrare video publicată înainte de atac de Al Qaeda, în Magrebul islamic, îşi asuma responsabilitatea pentru atentat. Experţii în contraterorism cred că grupul este unul dintre posibilii „candidaţi”. (The Guardian)
Fostul ministru egiptean de interne, condamnat la 12 ani de închisoare. Habib al-Adly este primul demnitar al regimului lui Hosni Mubararak judecat şi condamnat în Egipt. El a fost acuzat de spălare de bani şi abuz de putere. Ca şef al serviciilor de securitate, Adly era un membru de bază al regimului lui Mubarak, alungat de la putere în luna februarie, după o revoltă populară. Adly ar mai putea fi judecat şi pentru că a ordonat trupelor aflate sub comanda sa să tragă asupra protestatarilor, iar dacă va fi găsit vinovat poate fi condamnat la moarte. Fostul ministru trebuie să plătească, potrivit sentinţei judecătoreşti, 2,5 milioane de dolari amendă. Nu se ştie deocamdată dacă Adly, care a fost prezent în sala de judecată în timpul procesului, dar nu a făcut nicio declaraţie, va face sau nu recurs. (BBC News)
Urmărește-ne pe Google News
