Analiză

România și deficitul excesiv – ce este, ce riscăm, ce putem face

România a mai încălcat regula de deficit buget bugetar de maxim 3% din PIB în perioada de preaderare 1998 – 2001 și după aderare 2008… Mai mult

12.02.2020

Analiză

Salariul mediu net a urcat la aproape 700 de euro, productivitatea muncii industriale la -1,2%

Potrivit datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna decembrie 2019 a ajuns la 5.465 lei, cu 5,2% mai mare faţă de luna… Mai mult

11.02.2020

La obiect

Index necruțător la Capitalul Uman: la doar 60% din potențialul său de productivitate va ajunge, în medie, un tânăr român la maturitate

În medie, un copil născut în România, în 2017, va atinge la 18 ani doar 60% din potențialul său de productivitate, în condițiile actuale ale… Mai mult

11.02.2020

Chestiunea

Economia subterană – 21% din PIB, varianta de lucru a INS

La nu mai puțin de 21% PIB se ridică în România așa numita ”economie neobservată”. E vorba de activitățile economice care – într-un fel sau… Mai mult

10.02.2020

Cronicile

Politico: Diviziunile de pe frontul de est al UE

de Iulian Soare 10.10.2017

Din nou, dezbaterea se poartă despre cât de rapid, sau cât de lent, ar trebui să se desfășoare procesul de integrare al statelor membre UE.

Iar diferențele de viziune sunt cel mai evidente în rândul statelor estice, cele mai noi intrate în Uniune, constată Politico.

În vreme ce liderii de la Bruxelles sunt preocupați să vadă încotro doresc Parisul și a Berlinul să întrepte UE după Brexit, decidenții din fostul bloc estic analizează oportunitățile deschise de propunerile de restructurare a Zonei Euro, de eventuala extindere a Zonei Schengen și, în ultimă instanță, a șanselor de a se racorda la una dintre vitezele Europei.

Statele estice: interese comune, abordări și acțiuni divergente

Estul nu are însă o opinie unitară, nu se aliniază ca bloc în încercarea de a impune viziuni proprii noii alianțe franco-germane sau Bruxelles-ului și statele din zonă încă încearcă să descifreze esențele și nuanțele diverselor viziuni propuse.

Pe scurt: România, Bulgaria și Croația sunt avocați ai integrării aprofundate.

Polonia și Ungaria (membre ale Schengen) sunt doar la prima vedere unite în reticența de a adopta moneda unică și de a accepta o și mai mare integrare.

Cehia (membru Schengen) se mișcă ”între ape”, având o populație majoritar sceptică în privința integrării, însă cu lideri care împing puternic în respectiva direcție.

Slovacia, membră a Zonelor Euro și Schengen, pare atrasă de viziunea macroniană asupra viitorului UE, neavând nicio obiecție față de viziunea Europei cu ”mai multe viteze” propusă de Emmanuel Macron.

Clubul integrării: România, Bulgaria și Croația

Cele 3 state est europene doresc aderarea la Zona Schengen și la Zona Euro și au manifestat îngrijorare, public, față de orice tentativă de blocare a parcursului pe care îl vizează.

În vreme ce aderarea la moneda unică europeană rămâne o țintă de atins într-un orizont relativ îndepărtat, fiecare și-a reconfirmat dorința de acces:

  • Ministrul de Finanțe al Bulgariei a anunțat în iunie intenția de a intra cât mai rapid în Mecanismul Ratelor de Schimb (ERM-2), antecamera Zonei Euro
  • Premierul Croației a anunțat în septembrie că țara și-a fixat orizontul 2020 de intrare în ERM-2
  • Ministrul de Externe român a declarat în august că România dorește să adopte euro în 2022

”Anumite state membre au de prea multă vreme viteze diferite. Noi insistăm ca toate formele de cooperare extinsă în interiorul UE să aibă un caracter inclusiv, iar statele care doresc, dar care nu sunt capabile să primească asistență pre-aderare”, a transmis Politico ministrul bulgar de Externe.

Cele 3 state sunt aproape de sufletul președintelui Jean Claude Juncker, care în ultimul discurs despre Starea Uniunii a insistat ca cei din est să nu fie ”exilați” pe o viteză inferioară a UE.

”Euro a fost gândit ca monedă unică pentru întreaga Uniune”, a afirmat președintele CE, care a insistat ca România și Bulgaria să fie imediat primite în Schengen, iar Croația când va îndeplini condițiile.

În toate cele 3 state, UE are cote înalte de popularitate, în special în România, iar Eurobarometrul din aprilie 2017 a arătat că 64% dintre români, 52% dintre croați și 50% dintre bulgari doresc trecerea la moneda euro.

Propunerile pe care le-a avansat Emmanuel Macron privind viitorul Europei au fost primite cu îngrijorare, mai ales față de perspectiva limitării accesului la fonduri structurale.

O completare importantă: Deși românii sunt profund pro-europeni, autoritățile nu par să acționeze în direcția dorită de aceștia. În schimb, chiar dacă Bulgaria pare să fie atentă la semnalele Moscovei, autoritățile de la Sofia au un ritm susținut de recuperare a decalajelor față de Uniune.

Scepticii: Polonia și Ungaria

Ambele state sunt în plină dispută cu Bruxelles în chestiuni legate de domnia legii și imigrație, dar ambele resping ideea vitezelor multiple.

Președintele Andrzej Duda avertiza în septembrie că implementarea teoriei Europei cu mai multe viteze ”va conduce în final la ruperea Uniunii Europene”.

Nici Polonia și nici Ungaria nu se gândesc să adopte moneda euro, iar ambele privesc cu scepticism eforturile de integrare suplimentară.

”Zona Euro este pentru statele bogate. Polonia rămâne încă una dintre cele mai sărace 7 state membre ale UE atunci când privim indicatorul PIB per capita, de aceea nu suntem interesați de aderarea la euro în orizontul de timp previzibil”, declară Ryszard Czarnecki, membru al Parlamentului European provenit din rândurile partidului la guvernare în Polonia, PiS.

”Aderarea la Zona Euro este o obligație asumată prin Tratat, deci, da, Ungaria va adopta moneda unică. Când însă, e greu de precizat. Economiștii noștri au opinii divergente”, spune și György Schöpflin, europarlamentar Fidesz.

Unitatea celor două state, membre ale Grupului Vișegrad, nu este însă totală- în vreme cu Rusia are un cuvânt de spus la Budapesta, la Varșovia mai importante sunt semnalele Statelor Unite.

Prinsă la mijloc- Cehia. Indiferentă- Slovacia

Votanții cehi privesc cu scepticism apelul la integrare aprofundată- doar 29% dintre cehi, arată Eurobarometrul din septembrie, doresc adoptarea euro și numai 30% au încredere în UE.

Guvernul de la Praga însă solicită public să joace un rol important în creionarea viitorului Zonei Euro. ”Participarea statelor care nu sunt membre ale Zonei Euro la dezbateri și decizii, deplina transparență și deschiderea față de noi propuneri ar trebui garantate”, afirmă Aleš Chmelař, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Europene din Cehia.

Cehia a solicitat în august statut de observator în Zona Euro.

Statul vecin, Slovacia, pare să nu împărtășească îngrijorările colegilor de regiune.

”Zona Euro nu are cum să își păstreze actualele reguli și este clar că, dacă dorim să o transformăm în monedă unică europeană, atunci trebuie să mergem mai în adâncime. De ce nu i-am lăsa pe cei care vor mai mult să facă ce doresc? Pentru Slovacia, principiul esențial este să nu punem bariere, să permitem cui dorește să se miște mai rapid, fără să limităm câți sau cine să fie fruntașii în pluton”, declară Peter Susko, purtător de cuvânt al ministerului slovac de Externe.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 10.10.2017

Lăsați un comentariu


Stiri

CSAT convocat miercuri pentru coronavirus. Klaus Iohannis: Fac apel la calm, să se respecte normele de igienă

Vladimir Ionescu

Președintele Klaus Iohannis a anunțat luni că va convoca miercuri Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), pentru discutarea strategiei de prevenire a unei epidemii… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis, reacție la decizia CCR: În 2-3 zile voi anunța următorul demers, au scăzut șansele pentru anticipate

Razvan Diaconu

Președintele Klaus Iohannis a anunțat luni că va anunța ”în două-trei zile” următorul său demers în procedura de instalare a unui nou guvern. Șeful statului… Mai mult

Stiri

Pregătiri pentru Covid-19 / Ministrul Sănătății: Materialele de urgență vor sosi în martie, PSD a lăsat stocuri 0

Mariana Bechir

România nu are niciun fel de stocuri cu materiale de urgență, iar primele echipamente de protecție vor sosi la începutul lunii martie, a declarat ministrul… Mai mult

Stiri

Cum se poziționează partidele față de decizia CCR

Razvan Diaconu

Liderul PSD, Marcel Ciolacu, a afirmat luni că PSD nu va face nicio propunere de prim ministru la următoarelșe consultări politice care ar urma să… Mai mult

Stiri

Digi Communications câștigă mai mult în Spania decât în România la telefonia mobilă

Adrian N Ionescu

Cei peste 1,89 milioane de abonați din Spania la serviciile de telefonie mobilă ale Digi Communications N.V. (DIGI) au adus mai mulți bani decât cei… Mai mult

Stiri

CCR a admis contestația PSD, președintele trebuie să desemneze un candidat care poate forma o majoritate în Parlament

Vladimir Ionescu

Curtea Constituţională a României a stabilit, luni, că există conflict juridic între preşedinte şi Parlament privind desemnarea liderului PNL Ludovic Orban în funcţia de premier,… Mai mult

Stiri

Gazele din Marea Neagră: OMV reclamă nevoia unui „consorțiu stabil” pentru Neptun Deep

Adrian N Ionescu

„În cazul marelui nostru proiect de gaze, Guvernul român se mișcă în direcția corectă, dar avem nevoie de un consorțiu stabil”, anunță Rainer Seele (foto),… Mai mult