La obiect

Industria în PIB – în statele UE. Problemele de la productivitate în România

În 2018, industria și-a menținut, la limită, prima poziție între sectoarele economice ale UE din punct de vedere al valorii adăugate brute (VAB). Cu 19,1%,… Mai mult

28.10.2019

Chestiunea

Serbia a semnat cu Rusia și a aderat la Uniunea Economică Euroasiatică

Premierul sârb Ana Brnabic a semnat acordul de aderare la Uniunea Economică Euroasiatică (EEU), împreună cu omologii săi din Rusia, Armenia, Belarus, Kazakhstan și Kyrgyzstan,… Mai mult

27.10.2019

La obiect

O măsură pentru 7 milioane de viitori pensionari: aducerea contribuției la pilonul II de pensii la nivelul legal

Potrivit atr.43, alineatele 2 și 3 din legea 411/2004, amendate prin OUG 112/2007, contribuțiile ar fi trebuit să ajungă deja la 6% din venitul salarial… Mai mult

27.10.2019

La obiect

Măsurile economice și fiscale din programul cu care Guvernul Orban cere învestirea în Parlament

Din programul de guvernare al echipei cu care premierul desemnat Ludovic Orban va cere învestirea Parlamentului se remarcă următoarele măsuri economice și fiscale considerate urgente:… Mai mult

24.10.2019

Cronicile

Politico: Diviziunile de pe frontul de est al UE

de Iulian Soare 10.10.2017

Din nou, dezbaterea se poartă despre cât de rapid, sau cât de lent, ar trebui să se desfășoare procesul de integrare al statelor membre UE.

Iar diferențele de viziune sunt cel mai evidente în rândul statelor estice, cele mai noi intrate în Uniune, constată Politico.

În vreme ce liderii de la Bruxelles sunt preocupați să vadă încotro doresc Parisul și a Berlinul să întrepte UE după Brexit, decidenții din fostul bloc estic analizează oportunitățile deschise de propunerile de restructurare a Zonei Euro, de eventuala extindere a Zonei Schengen și, în ultimă instanță, a șanselor de a se racorda la una dintre vitezele Europei.

Statele estice: interese comune, abordări și acțiuni divergente

Estul nu are însă o opinie unitară, nu se aliniază ca bloc în încercarea de a impune viziuni proprii noii alianțe franco-germane sau Bruxelles-ului și statele din zonă încă încearcă să descifreze esențele și nuanțele diverselor viziuni propuse.

Pe scurt: România, Bulgaria și Croația sunt avocați ai integrării aprofundate.

Polonia și Ungaria (membre ale Schengen) sunt doar la prima vedere unite în reticența de a adopta moneda unică și de a accepta o și mai mare integrare.

Cehia (membru Schengen) se mișcă ”între ape”, având o populație majoritar sceptică în privința integrării, însă cu lideri care împing puternic în respectiva direcție.

Slovacia, membră a Zonelor Euro și Schengen, pare atrasă de viziunea macroniană asupra viitorului UE, neavând nicio obiecție față de viziunea Europei cu ”mai multe viteze” propusă de Emmanuel Macron.

Clubul integrării: România, Bulgaria și Croația

Cele 3 state est europene doresc aderarea la Zona Schengen și la Zona Euro și au manifestat îngrijorare, public, față de orice tentativă de blocare a parcursului pe care îl vizează.

În vreme ce aderarea la moneda unică europeană rămâne o țintă de atins într-un orizont relativ îndepărtat, fiecare și-a reconfirmat dorința de acces:

  • Ministrul de Finanțe al Bulgariei a anunțat în iunie intenția de a intra cât mai rapid în Mecanismul Ratelor de Schimb (ERM-2), antecamera Zonei Euro
  • Premierul Croației a anunțat în septembrie că țara și-a fixat orizontul 2020 de intrare în ERM-2
  • Ministrul de Externe român a declarat în august că România dorește să adopte euro în 2022

”Anumite state membre au de prea multă vreme viteze diferite. Noi insistăm ca toate formele de cooperare extinsă în interiorul UE să aibă un caracter inclusiv, iar statele care doresc, dar care nu sunt capabile să primească asistență pre-aderare”, a transmis Politico ministrul bulgar de Externe.

Cele 3 state sunt aproape de sufletul președintelui Jean Claude Juncker, care în ultimul discurs despre Starea Uniunii a insistat ca cei din est să nu fie ”exilați” pe o viteză inferioară a UE.

”Euro a fost gândit ca monedă unică pentru întreaga Uniune”, a afirmat președintele CE, care a insistat ca România și Bulgaria să fie imediat primite în Schengen, iar Croația când va îndeplini condițiile.

În toate cele 3 state, UE are cote înalte de popularitate, în special în România, iar Eurobarometrul din aprilie 2017 a arătat că 64% dintre români, 52% dintre croați și 50% dintre bulgari doresc trecerea la moneda euro.

Propunerile pe care le-a avansat Emmanuel Macron privind viitorul Europei au fost primite cu îngrijorare, mai ales față de perspectiva limitării accesului la fonduri structurale.

O completare importantă: Deși românii sunt profund pro-europeni, autoritățile nu par să acționeze în direcția dorită de aceștia. În schimb, chiar dacă Bulgaria pare să fie atentă la semnalele Moscovei, autoritățile de la Sofia au un ritm susținut de recuperare a decalajelor față de Uniune.

Scepticii: Polonia și Ungaria

Ambele state sunt în plină dispută cu Bruxelles în chestiuni legate de domnia legii și imigrație, dar ambele resping ideea vitezelor multiple.

Președintele Andrzej Duda avertiza în septembrie că implementarea teoriei Europei cu mai multe viteze ”va conduce în final la ruperea Uniunii Europene”.

Nici Polonia și nici Ungaria nu se gândesc să adopte moneda euro, iar ambele privesc cu scepticism eforturile de integrare suplimentară.

”Zona Euro este pentru statele bogate. Polonia rămâne încă una dintre cele mai sărace 7 state membre ale UE atunci când privim indicatorul PIB per capita, de aceea nu suntem interesați de aderarea la euro în orizontul de timp previzibil”, declară Ryszard Czarnecki, membru al Parlamentului European provenit din rândurile partidului la guvernare în Polonia, PiS.

”Aderarea la Zona Euro este o obligație asumată prin Tratat, deci, da, Ungaria va adopta moneda unică. Când însă, e greu de precizat. Economiștii noștri au opinii divergente”, spune și György Schöpflin, europarlamentar Fidesz.

Unitatea celor două state, membre ale Grupului Vișegrad, nu este însă totală- în vreme cu Rusia are un cuvânt de spus la Budapesta, la Varșovia mai importante sunt semnalele Statelor Unite.

Prinsă la mijloc- Cehia. Indiferentă- Slovacia

Votanții cehi privesc cu scepticism apelul la integrare aprofundată- doar 29% dintre cehi, arată Eurobarometrul din septembrie, doresc adoptarea euro și numai 30% au încredere în UE.

Guvernul de la Praga însă solicită public să joace un rol important în creionarea viitorului Zonei Euro. ”Participarea statelor care nu sunt membre ale Zonei Euro la dezbateri și decizii, deplina transparență și deschiderea față de noi propuneri ar trebui garantate”, afirmă Aleš Chmelař, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Europene din Cehia.

Cehia a solicitat în august statut de observator în Zona Euro.

Statul vecin, Slovacia, pare să nu împărtășească îngrijorările colegilor de regiune.

”Zona Euro nu are cum să își păstreze actualele reguli și este clar că, dacă dorim să o transformăm în monedă unică europeană, atunci trebuie să mergem mai în adâncime. De ce nu i-am lăsa pe cei care vor mai mult să facă ce doresc? Pentru Slovacia, principiul esențial este să nu punem bariere, să permitem cui dorește să se miște mai rapid, fără să limităm câți sau cine să fie fruntașii în pluton”, declară Peter Susko, purtător de cuvânt al ministerului slovac de Externe.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 10.10.2017

Lăsați un comentariu


Stiri

Universitatea București și Europa FM îi invită pe Klaus Iohannis și Viorica Dăncilă la dezbatere

Vladimir Ionescu

Universitatea București și Europa FM le-a adresat candidaților la alegerile prezidențiale aflați în turul al doilea, Vasilica-Viorica Dăncilă și Klaus Werner Iohannis, invitația de a… Mai mult

Europa

Jean-Claude Juncker: SUA nu va suprataxa importurile de automobile europene

Iulian Soare

Preşedintele în funcție al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat joi că Donald Trump nu va impunenoi tarife vamale asupra importurilor de automobile europene, precizând… Mai mult

Stiri

Contestația în anulare împotriva condamnării lui Radu Mazăre la 9 ani de închisoare, respinsă

Vladimir Ionescu

Înalta Curte de Casație și Justiție a respins luni contestația în anulare formulată de Radu Mazăre împotriva deciziei de condamnare definitivă la nouă ani de… Mai mult

Stiri

Ministerul Finanţelor a împrumutat 792 mil. lei de la bănci, cu o dobândă de 3,86%

Vladimir Ionescu

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a împrumutat, luni, 792 de milioane de lei de la bănci, printr-o emisiune de obligaţiuni de stat tip benchmark cu o… Mai mult

Stiri

CNAS anunță licitații pentru mentenanța sistemului informatic. Valoare estimată: 6,3 milioane euro, plus TVA

Vladimir Ionescu

Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a lansat licitația pentru serviciile de administrare, mentenanță, suport tehnic, dezvoltare și help desk aferente sistemelor IT din… Mai mult

Stiri

Instanța a decis falimentul RADET – decizie definitivă

Adrian N Ionescu

Curtea de Apel Bucureşti a decis definitiv, luni, falimentul Regiei de termoficare a Capitalei, RADET, menţinând astfel decizia de primă instanţă a Tribunalului Bucureşti. Administratorul… Mai mult

Stiri

Varujan Vosgnian a anunțat sfârșitul alianței ALDE – Pro România

Vladimir Ionescu

Alianța dintre Pro România și ALDE s-a încheiat, a anunțat într-un mesaj pe Facebook purtătorul de cuvânt al ALDE, Varujan Vosganian. Alianța electorală care l-a… Mai mult