În toamna anului 1984, Helmut Kohl (foto dreapta) a efectuat, împreună cu o delegație de industriași germani, o vizită în China, într-o misiune despre care a spus că va marca un ”efort de modernizare lung de un secol”, notează Politico într-o analiză despre evoluția relațiilor dintre Berlin și Beijing.
După ce a participat la începerea lucrărilor primei fabrici Volkswagen din China, Kohl s-a întors acasă unde le-a spus parlamentarilor germani că el și liderii chinezi s-au angajat să construiască ”un parteneriat stabil, de lungă durată”.
Profeția lui Kohn s-a împlinit, iar generații de elite politice și de business au continuat să fie convinse de faptul că prosperitatea germană pe termen lung este legată de China. Ceea ce au ignorat să analizeze temeinic aceleași elite este ce se va întâmpla dacă Beijingul se va folosi de această relație pentru a prinde Germania într-o capcană economică din care nu poate ieși.
Europa analizează în prezent calea cea mai bună de urmat în fața unei unei Republici Chineze din ce în ce mai puternică acasă și peste hotare. Devine clar faptul că răspunsul european depinde de decizia Berlinului, cel mai important partener comercial al Beijingului. La fel de clar este însă și faptul că legătura economică a Chinei și Germaniei a devenit atât de puternică încât desfacerea acesteia nu mai este o opțiune realistă.
”Vom da jos chinezii de pe biciclete”
Marile companii industriale din Germania – inclusiv gigantul Siemens, gigantul auto Volkswagen și producătorul chimic BASF – au fost printre primele companii occidentale care au făcut pariuri mari pe China în anii 1980 și au înflorit acolo de atunci.
”Vom da jos chinezii de pe biciclete”, s-a lăudat șeful Volkswagen Ferdinand Piëch, în timp ce compania a intensificat producția râvnitului său model Santana în China, la începutul anilor ’90.
Doar anul trecut, valoarea exporturilor germane în China a fost de aproape 100 de miliarde de euro, ceea ce reprezintă mai mult de jumătate din valoarea exporturilor europene în China. Valoarea importurilor germane din China este chiar mai mare.
Deși SUA a rămas cel mai mare partener comercial al Germaniei, China este partenerul comercial care a generat cea mai mare creștere în ultimele decenii. Chiar și în pandemie, exporturile germane către China au revenit la nivelul de dinainte de criză, în vreme ce relația comercială cu SUA este în continuare anemică.
Pe lângă exporturi, zeci de companii germane produc în China și nu dau semne de retragere. În mai, BASF a început să lucreze la un complex de fabrici de mase plastice de înaltă tehnologie, în sudul țării. Proiectul de 10 miliarde de dolari reprezintă cea mai mare investiție din istoria companiei de 155 de ani. Pentru BASF, China ”nu este doar cea mai mare piață, ci și cea mai importantă sursă de creștere”, a declarat CEO-ul Martin Brudermüller.
Manualul de joc german
Această dependență este este principalul motiv care a determinat-o pe cancelarul german Angela Merkel să ignore cererile de acțiune decisivă împotriva Chinei, ca răspuns la acțiunile din Hong Kong și nu numai. Berlinul a optat pentru o abordare pasivă, sperând ca tensiunile să se disipe. Până acum nu s-a întâmplat, ceea ce a sporit presiunile Washingtonului asupra Europei.
Deși Uniunea Europeană a declarat China ”un inamic sistemic” anul trecut, adoptând o poziție mai puternică pe probleme precum achizițiile chineze de companii europene strategice, Germania nu a formulat încă nicio strategie detaliată în acest sens, solicitând în schimb o abordare ”flexibilă și pragmatică”.
Punct de inflexiune în relațiile dintre China și Germania
Scandalurile recente în care a fost implicată China în contextul pandemiei COVID-19, a încălcării drepturilor minorității uigure sau a rețelei 5G au dus la o deteriorare a încrederii publicului german în Beijing.
La acestea se adaugă și o temere de natură economică. Avansul Chinei pune sub semnul întrebării dependența ei de companiile mici și mijlocii din Germania, coloana vertebrală a industriei germane.
Motivul pentru care exporturile germane către China au rămas atât de robuste de-a lungul anilor este că ingineria germană este încă superioară. Acest lucru este valabil mai ales pentru producătorii germani de utilaje, așa-numiții campioni ”ascunși”. Dar China câștigă teren. În trecut, companiile industriale germane se fereau de încercările chinezilor de a le fura tehnologia. Inovațiile germane ajungeau cu întârziere pe piața chineză care era atât de puțin dezvoltată încât chiar și tehnologiile mai vechi produse de Germania erau superioare față de capabilitățile chineze.
Această strategie nu mai funcționează acum, pe măsură ce companiile chineze au devenit tot mai sofisticate.
”Am creat un competitor uriaș în exact domeniul în care eram cei mai buni, iar acum acesta ne scoate din piață”, Janka Oertel, directorul programului pentru Asia la Consiliul European pentru Relații Externe. ”Perspectivele nu sunt pozitive, prin urmare politica germană va trebui să se adapteze”, a adăugat el.
