Europarlamentarii au demarat marţi o anchetă privind impactul avut de politicile Troica (FMI-CE-BM) asupra economiilor şi societăţilor din statele membre care au beneficiat de bailouturi, prin audierea unor reprezentanţi ai Băncii Centrale Europene şi ai Comisiei Europene de către Comisia pentru afaceri economice şi monetare a Parlamentului European (PE).
Acesta este primul pas dintr-o anchetă amplă care va continua cu audieri în plenul PE şi apoi redactarea unui raport ce urmează să fie finalizat înaintea încheierii actualului mandat al PE.
Analiza a pornit de la intenţia de a „evalua, nu de a condamna” activitatea Troicii, au atras atenţia mai mulţi europarlamentari, înaintea audierilor de marţi.
Ea vizează lipsa de transparenţă şi de legitimitate democratică a Troicii, un instrument care nu aparţine integral UE.
Othmar Karas (membru al grupului popularilor), vicepreşedinte al PE şi eurodeputatul care conduce această investigaţie, le-a cerut colegilor să nu aducă auzaţii populiste şi ideologice. „Problema Troicii este că a fost o soluţie intermediară… Ea trebuie să devină un instrument comunitar care să răspundă în faţa Parlamentului European”, explica Othmar Karas, săptămâna trecută.
Cu toate acestea, Othmar Karas susţinea recent, într-un interviu radio, că dacă PE ar fi avut un rol mai important în această problemă, salariul minim din Grecia nu ar fi scăzut.
”Decizii care afectează puternic o naţiune nu pot fi luate târziu în noapte, în camere întunecate şi fără ca nimeni să-şi asume responsabilitatea pentru urmări”, a declarat cu o zi înainte de începerea audierilor Sharon Bowles (liberal-democrată), preşedinta Comisiei pentru afaceri economice şi monetare din PE.
„Troica trebuie să răspundă pentru deciziile sale şi pentru impactul acestor decizii asupra unei naţiuni”, a mai spus britanica Sharon Bowles.
Acuzații de prognoze greşite
O parte din europarlamentari acuză Troica, formată din Fondul Monetar Internaţional (FMI), Comisia Europeană (CE) şi Banca Mondială (BM) că programele sale de ajustare economică au fost ineficiente deoarece s-au bazat pe prognoze eronate.
„Estimările dumneavoastră au fost mai nefericite decât cele mai îngrozitoare prognoze meteo”, „A asculta BCE şi CE vorbind despre Troica e ca şi cum ai asculta purtătorul de cuvânt al lui Alice în Ţara Minunilor”, a spus Derk Jan Eppink, eurodeputat belgian (Grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni).
„Este foarte greu să anticipezi. Noi avem nevoie de înţelegerea, nu de critica dumneavoastră”, a spus, în replică, Servas Deroose, de la Directoratul General pentru Afaceri economice şi financiare, al Comisiei Europene.
„Am greşit în legătură cu Grecia, unde lucrurile ar fi trebuit făcute altfel, dar n-a fost greşeala Troicii”, a continuat el. „Amânările din partea Greciei au subminat colaborarea. Când am sosit în Grecia am descoperit că datele nu erau corecte şi că noi nu aveam nicio idee despre problemele structurale ale ţării”, a mai spus Servas Deroose.
De ce face parte CE din Troică
Europarlamentarii au dorit să lămurească şi prezenţa şi rolul reprezentanţilor CE şi BCE în Troică, deoarece asta a afectat credibilitatea instutuţiilor europene, mai ales că deciziile luate de tripletă au fost lipsite de transparenţă şi au impus măsuri de austeritate greu de suportat de populaţiile ce au făcut obiectul bailouturilor.
„Rolul CE în cadrul Troicii a fost acela de a ajuta comunicarea dintre BCE şi IMF”, a explicat Servas Deroose.
În ceea ce priveşte prezenţa BCE, Klaus Masuch, şef de divizie în Banca Centrală, a declarat că aceasta a acţionat în strânsă legătură cu CE pentru a asigura consulanţa tehnică, bazată pe expertiza BCE.
El a arătat că, până la urmă, responsabilitatea revine Eurogrupului: „Este important să amintesc faptul că Eurogrupul (organism informal al miniştrilor de finanţe din zona euro – n. red.) este structura care decide dacă se acordă asistenţă financiară şi în ce condiţii se acordă aceasta”, a explicat Klaus Masuch.
Acestei acuzaţii i-a răspuns eurodeputatul belgian Philippe Lamberts: „Dumneavoastră (BCE – n.red.) nu sunteţi doar tehnicieni. Nu mai arătaţi spre Eurogroup”.
Vestea bună – există lumină la capătul tunelului
„Veste bună este că există lumină la capătul tunelului”, a subliniat Klaus Masuch, ceea ce a declanşat mai multe comentarii din partea europarlamentarilor. „Toate statele care au făcut obiectul unui program de ajustare economică au făcut progrese semnificative în reducerea dezechilibrelor economice, şi în atacarea rigidităţilor structurale , în special a celor de pe piaţa muncii, şi în asigurarea stabilităţii financiare”, a mai spus Klaus Masuch.
FMI a fost criticat în lipsă, nu numai pentru activitatea Troicii, ci şi pentru absenţa de la audieri, deşi europarlamentarii ştiau foarte bine că regulile Fondului interzic prezenţa reprezentanţilor lui la asemenea audieri.
S-au înmulţit criticile la adresa Troicii
Această investigaţie a fost precedată de mai multe critici la adresa Troicii şi a măsurilor de austeritate venite din partea unor oficiali UE. Mulţi le-au interpretat doar ca pe o pregătire pentru alegerile europarlamntare ce vor avea loc anul viitor.
Vicepreşedintele CE Viviane Reding spunea în luna iulie 2013 că Troica trebuie să dispară: „Atunci când criza a lovit Europa a trebuit să reacţionăm rapid. Am decis să apelăm la ajutorul FMI, deoarece nu aveam experienţă în a combate situaţii dificile precum cea a Greciei. Suntem foarte recunoscători FMI, însă Troica a deviat de la cursul original. Gata, nu mai suntem într-o situaţie de urgenţă. de acum, UE are toate mecanismele pentru a face faţă acestor probleme. De aceea spun că a sosit timpul ca Troica să dispară”, a spus Viviane Reding, precizând că „deciziile fundamentale, cum sunt cele prin care se hotărăsc restructurări ale locurilor de muncă, nu trebuie luate în spatele uşilor închise.
Discursul său a fost considerat campanie pentru şefia CE.
De asemenea, Martin Schulz, preşedintele PE, aflat într-o vizită în Grecia, a declarat luni că „Troica a făcut mai mult rău decât bine, în Grecia”.
În ultimul an (an preelectoral pentru alegerile europene din 2014) voci oficiale, începând cu președintele Comisiei Europene, Manuel Barrosso, au declarat că politicile de austeritate nu mai sunt o soluție. O poziție diferită a avut Germania, care și-a menținut punctul de vedere, vorbind nu de austeritate, ci de consolidare fiscală.
Urmărește-ne pe Google News
