fbpx

Analiză

Strategia de administrare a datoriei publice în perioada 2021-2023: Ținte, măsuri, riscuri

Statul plănuiește să se folosească toate tipurile de instrumente financiare pentru a-și asigura finanțarea datoriei publice, însă vizează să se împrumute preponderent în lei, cu… Mai mult

04.05.2021

La obiect

România, țara din UE cu cei mai puțini ziariști. (Oare de ce?)

România este țara membră UE cu cea mai mică pondere a ziariștilor în totalul populației ocupate, potrivit datelor publicate de Eurostat, la (foarte) mare distanță… Mai mult

04.05.2021

Analiză

Cum a fost scăzut cu 25% deficitul bugetar pe T1, față de cel din T1-2020. Observații

Bugetul general consolidat a consemnat după primul trimestru al anului în curs un deficit de circa 14,6 miliarde lei, echivalent cu circa 1,3% din noul… Mai mult

03.05.2021

La obiect

Stadiul negocierilor PNRR. România rămâne cu alocarea inițială, de 29,2 miliarde de euro. Persistă ”diferențe de opinie” pe cel puțin 4 domenii

Premierul și ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene vor merge la Bruxelles pe data de 10 mai pentru a negocia lista finală a proiectelor cuprinse în… Mai mult

29.04.2021

Platanii, acești sanitari ai otrǎvii istoriei noastre recente

de Mirel Palada 19.10.2011

De mergi prin Paris, Londra, Roma ori Barcelona, unul din lucrurile care te frapeazǎ cel mai mult – pe mine cel puțin, since I’m a bloody tree hugger – sînt hoardele de platani ce populeazǎ orașul.

Zvelți, dar și solizi, eleganți, romantici, jupuiți la coajǎ, dar pleznind de sǎnǎtate, ca niște boieri vegetali eleganți, dandy și cocheți, platanii marilor orașe europene – cei mai mulți din tipul (cultivarul, varietatea) London, nici prea subțiri, precum platanul occidental, nici prea grași și lînoși, precum cel oriental –reprezintǎ deja un reper vizual distinctiv de urbanitate.

Îi întîlnești flancînd mai toate marile bulevarde, întinzîndu-și ramurile lor maiestuoase, drepte, orizontale deasupra trecǎtorilor și mașinilor și clǎdirilor dimprejur. Îi vezi atîrnînd deasupra Tibrului în perdele despletite de crǎci atîrnînd metri întregi deasupra trotuarelor de dedesubt, de pe malul apei. Îi vezi umbrind elegant elegantele clǎdiri ale lui Gaudi de pe elegantele bulevarde catalane. Îi vezi ciopîrțiți riguros, unghiular și cubist, pe toate bulevardele ce pleacǎ dinspre L’Arc de Triomphe. Îi întîlnești sǎlbateci și despletiți și neatinși de fierǎstrǎu cum mergi spre palatul regal, pe vestitul The Mall în Londra.

Regula e simplǎ: mai peste tot pe unde e bulevard mare într-un oraș mare din Europa asta mare și decadentǎ și capitalistǎ și prosperǎ și arogantǎ și rea, copacul care îi împodobește trotuarele este platan. Exemplare superbe, de cel puțin 50 de ani, unii clar ce bat suta de ani, platanii reprezintǎ un marker inconfundabil al dezvoltǎrii și bunǎstǎrii și eleganței civilizației urbane occidentale, un indicator vegetal al felului în care au mers lucrurile în vestul decadent și prosper, mai ales dupǎ blestemǎțiile celui de-al doilea rǎzboi mondial.

Bine, bine, ce-are platanul cu prefectura? Ce-i cu ei în povestea asta a noastrǎ despre România, români, catastrofa cea perpetuǎ și continua jelanie și nemulțumire și smulgere de pǎr în care tot trǎim?

Ei bine, are.

În București, înainte de 1989, cel puțin din copacii pe care îi știu eu prin oraș – și credeți-mǎ, casc ochii al naibii de atent la tot ce se numește purtǎtor de frunzǎ prin tîrgul ǎsta, v-am spus, I’m a bloody tree hugger – platanii nu prea erau la mare stimǎ.

Avem, ce-i drept, platani mari în Cișmigiu, unii dintre ei o adevǎratǎ mîndrie dendricolǎ. Avem o haitǎ micǎ de platani seniori la arenele de tenis din capǎtul Cotroceniului, drept pentru care e și denumit Parcul cu Platani. Mai avem exemplare frumoase de platani prin oraș, pe ici pe colo –unul care îmi vine repede în minte este cel de la colțul Podului Cotroceni.

Însǎ în spațiul public, pe marginea strǎzilor, pe bulevarde, oriunde în afarǎ de parcuri, nu prea îi percepem ca fiind parte dintr-o gîndire urbanǎ bine conturatǎ. Nu reprezintǎ un clin d’oeil instituțional, un semn de exclamare oficial, o atragere aminte vegetalǎ “Atenție, cetǎțeni! Platani! Semn cǎ nu sînteți chiar oriunde, ci tocmai pe un mare bulevard!”.

Avem mulți alți copaci care definesc dendricol Bucureștiul. Avem zone cu tei în București, avem strǎzi întregi cu arțar american (Acer negundo), un adevǎrat favorit al urbaniștilor de dinainte de 1989, avem și plopi, și stejari, mai ales din cei roșii (Quercus rubra), chiar uneori și paltini (Acer pseudoplatanus), avem bineînțeles inevitabilele hoarde de castani.

Dar strǎzi care sǎ fie bine definite în București prin prezența unor șiruri consecvente de platani mai puține. Nu spun cǎ nu sînt, ci cǎ sînt mai degrabǎ excepția. Și dacǎ stau sǎ mǎ gîndesc bine, mai ales prin cartiere antebelice, de dinainte de venirea marelui frate sovietic. Era pare-mi-se considerat un copac decadent, capitalist, imperialist, semn al opulenței și nemerniciei acelui sistem, ca și blugii, ciunga, bridge-ul și științele sociale. Și atunci nu prea a fost plantat pe bulevardele desenate din anii 50 încolo. Castani, da. Platani, nyet.

Ei bine, lucrurile încet-încet nu mai stau chiar așa. De ceva timp, hai sǎ fie maxim 10 ani de zile, deși mai accentuat de vreo cinci ani, avem de-a face cu un adevǎrat desant de platani pe strǎzile noastre, pe bulevardele noastre, în ochii noștri, la marginea caselor și vieților noastre.

Ad literam mii și mii de platani au tot fost plantați în ultimul timp prin București. Unii puiuți de doi-trei ani de zile, maxim de 3-4 metri înǎlțime și cu trunchiul gros cît o mînǎ de om – la fel ca cei pe care i-am cumpǎrat sǎ-i pun la Telega. Alții, în schimb, ditamai animalele de copaci de cel puțin 10-12 metri înǎlțime, copaci de cel puțin 5-6 ani de zile, monștri care deja cîntǎresc sute de kilograme și care necesitǎ operațiuni complicate și la plantare, dar mai ales la întreținere, pînǎ te asiguri cǎ s-au prins – cum ar fi cei de pe mijlocul bulevardului Ana Ipǎtescu, între Piața Romanǎ și Piața Victoriei.

Mari sau mici, puiuți sau deja adolescenți, platanii au nǎpǎdit Bucureștiul. Unii s-au uscat între timp – vezi de exemplu pe Splaiul Unirii, în zona Tribunalului, între Piața Unirii și Izvor. Altora nu prea le merge bine: s-au uscat parțial, a dat înapoi din ei, acum sînt undeva într-o perioadǎ de convalescențǎ urîtǎ, smocuri de ramuri noi, bezmetice, care cresc pe lîngǎ hoiturile ramurilor vechi, uscate.

Însǎ marea majoritate a acestor mii de platani sînt ok, s-au prins, au deja cîțiva ani de cînd s-au pus pe picioare și deja încep încet-încet sǎ aibǎ vechime în acest oraș. Nu o vechime de 50 de ani sau de 100 de ani, precum în Barcelona sau în Londra sau în Paris sau în Roma. Doar o “vechime” acolo mai amǎrîtǎ, de 5-10 ani, dar totuși mai mult decît nimic. Un început. Marșul de 1000 de mile a început deja cu primul pas. Deja îți dai seama cǎ au crescut. Deja coronamentul lor este vizibil mai mare decît cel pe care îl știai acum cîțiva ani, cînd te bucurai cǎ în sfîrșit se planteazǎ și în București platani. Deja au trecut prin mai multe cicluri de jupuire a scoarței –acest element distinctiv ce definește, printre altele, soiul ǎsta de copac și-i dǎ farmec.

Cred cǎ platanii ǎștia pe cale de împǎmîntenire în cotidianul nostru urban colectiv reprezintǎ o metaforǎ tare potrivitǎ pentru ceea ce se întîmplǎ cu România, cu sufletele noastre, cu starea societǎții, cu mersul lucrurilor în general. Dupǎ o perioadǎ de stagnare post-decembristǎ, românii încet-încet s-au nǎrǎvit la cele occidentale, s-au dedulcit la viața decadentǎ a vesticilor, au lepǎdat încet-încet apucǎturile comuniste, și pe cele multe rele, și pe cele puține bune, și le-au îmbrǎțișat pe cele capitaliste. Și pe alea bune, și pe alea rele. Occidentul a prins rǎdǎcini în firea noastrǎ, precum platanii au prins rǎdǎcini în solul de multe ori neprimitor și uscat și de stepǎ al acestui tîrg mare, murdar, colcǎitor dar viu numit București.

La fel cum creșterea platanilor a fost un lucru neînsemnat, gradual, frunzǎ cu frunzǎ, centimetru cu centimetru, pînǎ cînd deodatǎ, dupǎ ceva ani, ne-am trezit cǎ au crescut, așijderea și schimbǎrile din firea noastrǎ, din textura vieții și mentalitǎților noastre au fost la început microscopice, șovǎielnice, un pas înainte, doi pași înapoi, dar s-au tot adunat, fir de schimbare peste fir de schimbare, pînǎ s-a fǎcut grǎmada și acumularea cantitativǎ a dus în cele din urmǎ la saltul calitativ, cum mult le mai plǎcea sǎ spunǎ politrucilor marxist-leniniști pe vremuri.

În Franța, acum 60 de ani, umbra lui Hitler și a durerii celui de-al doilea rǎzboi mondial apǎsa otrǎvit asupra bulevardelor pe unde le plǎcea parizienilor sǎ flaneze. În Barcelona, acum treizeci de ani, umbra lui Franco apǎsa otrǎvit asupra eleganței acelui oraș catalan. Între timp umbrele istoriei acestor orașe au fost înlocuite cu umbra elegantǎ a frunzelor de platan. Otrava a fost neutralizatǎ de frunze, de rǎdǎcini, de scoarța frumos decojitoare.

Așijderea și la noi, dragilor. Încet-încet, în București umbra otrǎvitǎ istoriei comuniste și a lui Ceaușescu, Iliescu et co începe sǎ fie estompatǎ, ștearsǎ, neutralizatǎ și înlocuitǎ de umbra adolescenților vegetali ce au prins în cele din urmǎ rǎdǎcini sub asfaltul trotuarelor dîmbovițene. În treizeci de ani platanii vor fi mari, aproape la fel de mari precum cei de acum din capitalele decadent europene, iar Iliescu va fi istorie. Și noi, uscați și bǎtrîni și boșorogi și senini, vom îngîna încet, la umbrǎ de platan decadent occidental, cu un pahar de otravǎ de cucutǎ de Laphroaig în mînǎ, melodia decadenților de la Rolling Stones: Tiiiiimeee iiizzz on my side, yes it iiiiizzzz…

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 19.10.2011

Un raspuns

  1. sorin
    7.6.2012, 4:42 pm

    `intalnesti foarte multi platani in cele mai aristocrate cartiere din Bucuresti-Parcurile Filiepscu,Bonalaparte si Mornand.Pe Aleea Alexandru(Filipescu) sunt niste platani
    superbi.Si ce umbrosi sunt, alaturi de arhitectura vilelor boieresti din zona formeaza o promenada superba.Oare de ce nu planteaza platani si pe marginile Bdului Lascar Catargiu.Au plantat pe mijloc,si trotuarele sunt ca in lumea a 3-a.
    Cei mai utilizati arbori de ornament aici sunt teii,castanii
    (pe blv Kiseleff Aviatorilor Prezan),dar si brazi,stejari,platani.

Lăsați un comentariu


Stiri

Relaxarea: Obligativitatea măștii în exterior și restricțiile de circulație noaptea – eliminate, terasele se închid la ora 24:00

Vladimir Ionescu

Guvernul a adoptat vineri seara HG de relaxare a restricțiilor impuse pentru a stopa epidemia Covid-19, măsurile urmând să intre în vigoare sâmbătă, 15 mai,… Mai mult

Stiri

Guvernul va crea un mecanism de limitare a importului de autoturisme mai vechi de 15 ani – ministrul Proiectelor Europene

Razvan Diaconu

Guvernul intenționează să limiteze importul și înmatricularea de mașini second hand mai vechi de 15 ani, a anunțat vineri ministrul Investițiilor și Proiectele Europene Cristian… Mai mult

Stiri

Adriana Stănescu, noul ambasador al României în Germania – președintele a semnat decretele de numire a 12 ambasadori

Vladimir Ionescu

Președintele Klaus Iohannis a semnat vineri decretele de numire a unor ambasadori ai României, printre schimbările notabile fiind cea din Germania, unde Emil Hureazeanu a… Mai mult

Stiri

Doar 10% din elevi vor începe săptămâna viitoare cu lecții online

Vladimir Ionescu

Aproximativ 90% din elevii din România (peste 2,6 milioane din total) vor începe săptămâna viitoare cu lecții la clasă, a anunțat vineri ministrul Educației, Sorin… Mai mult

Europa

Reuniune a Consiliului de Securitate al ONU, duminică, pe tema conflictului dintre Israel și Hamas

Razvan Diaconu

Bilanțul deceselor din conflictul aflat în derulare între Israel și organizația islamistă a ajuns vineri la 127, dintre care 119 palestinieni și 8 israelieni. În… Mai mult

Stiri

Cristian Ghinea anunță înființarea, la SGG, a unei entități care să se ocupe de reforma companiilor de stat

Adrian N Ionescu

La Secretariatul General al Guvernului (SGG) urmează să se creeze „ o entitate a statului român care să se ocupe centralizat” de companiile de stat… Mai mult

Stiri

Ședință de Guvern vineri seara pentru adoptarea măsurilor de relaxare – de sâmbătă, fără măști în spațiile publice deschise

Vladimir Ionescu

Guvernul se reuneşte vineri seara pentru a aproba Hotărârea de Guvern conținând măsurile de relaxare ce urmează a intra în vigoare, așa cum s-a convenit… Mai mult