17 martie, 2013

Miniştrii de finanţe din zona euro şi Fondul Monetar Internaţional (FMI) au ajuns, în cursul nopţii de vineri spre sâmbătă, la un acord cu privire la un plan de salvare pentru Cipru, potrivit mai multor surse apropiate negocierilor, transmite AFP citată de AGERPRES.

Valoarea acestui ajutor ar urma să fie ‘de maxim 10 miliarde de euro’, a declarat o sursă diplomatică, cu mult mai puţin decât cele 17,5 miliarde de euro solicitate iniţial de Nicosia.

FMI va contribui cu un miliard de euro la planul de ajutorare a Ciprului, a adăugat sursa amintită.


Programul de asistenţă financiară include o taxă excepţională ce poate ajunge la 9,9% din depozitele bancare din băncile cipriote, precum şi impozitarea la sursă a dobânzilor acestora.

Ciprul a cerut în luna iunie un ajutor financiar din partea UE şi a FMI în valoare de 17,5 miliarde de euro, echivalentul PIB-ului său, pe care dorea să-l folosească în special pentru a-şi recapitaliza principalele bănci, afectate de criza din Grecia.

Finanţatorii internaţionali s-au ferit să acorde Ciprului împrumutul solicitat, de teamă că nu va fi în stare să restituie o sumă prea importantă şi că, odată ajutorul plătit, datoria va atinge niveluri greu de controlat.

Comisarul Olli Rehn: Taxarea depozitelor bancare nu se mai repeta în UE

Comisarul european pentru afaceri economice şi financiare, Olli Rehn, a declarat că taxa specială asupra depozitelor bancare instituită în Cipru în cadrul programului de finanţare externă agreat de zona euro nu se va repeta.


Oficialul a adăugat că nu se aşteaptă la o reacţie adversă a pieţei după anunţarea taxei fără precedent în UE asupra depozitelor bancare din Cipru, transmite Bloomberg citat de MEDIAFAX.

„Forţele din piaţă înţeleg că mărimea problemei sectorului bancar cipriot şi riscurile de acolo erau atât de mari încât am fost nevoiţi să luăm măsuri foarte substanţiale. O astfel de taxă de stabilitate este în mod clar o variantă mult mai bună din punctul de vedere al stabilităţii financiare şi al cetăţenilor ciprioţi decât un bail-in (sprijinirea unei bănci ajunsă în pragul falimentului prin impunerea de pierderi deţinătorilor de obligaţiuni – n.r.) la scară largă, care ar fi condus la consecinţe foarte haotice în economia cipriotă”, a explicat Rehn.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. In 1992 , guvernul italian condus de socialistul Giuliano Amato , a impozitat toate conturile curente existente in tara cu 0,6 % . Decizie luata prin OUG in noaptea de 9 iulie . Vineri dimineata , 10 iulie 1992 , toate conturile bancare erau deja „usurate” de respectiva taxa extraordinara . (statul era in prefaliment financiar)
    Deci , ori doamna Rehn nu cunoaste istoria financiara a altor tari membre UE , ori face declaratii in necunostinta voita de cauza . 🙂
    Remarc ca atunci cind disperarea e la ordinea zilei , renasterea unor „solutii” deja aplicate e ultimul colac de salvare temporara .
    Ma intreb ce vor mai inventa , scoate din sertarele prafuite , cind Italia cu cele 2.022 miliarde euro datorie publica (127% PIB) va cere oficial ajutor sau o negociere dura cu partenerii europeni a datoriei publice .
    NOTA . Stergerea unei parti a datoriei grecesti a fost facuta dupa modelul experimentat in falimentul Argentinei . In cazul grecesc , investitorii institutionali (FMI , BCE, BM, bancile centrale ) nu au avut nici o pierdere iar datoria stearsa a fost facuta doar pe partea detinatorilor privati a acesteia .
    PS . Poate ne explica cineva cum se poate numi un „salvataj” a unei natiuni in faliment (Grecia) prin imprumutarea a miliarde de euro CU DOBINDA DE 3,5 % cind BCE imprumuta bancile cu peste 1.000 miliarde euro la o dobinda ridicola (sub procentul de inflatie oficiala din zona euro) . Care dobinda practicata de BCE e la „stratosfericul” procent de doar 0,75 % . 🙁

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Un răspuns

  1. In 1992 , guvernul italian condus de socialistul Giuliano Amato , a impozitat toate conturile curente existente in tara cu 0,6 % . Decizie luata prin OUG in noaptea de 9 iulie . Vineri dimineata , 10 iulie 1992 , toate conturile bancare erau deja „usurate” de respectiva taxa extraordinara . (statul era in prefaliment financiar)
    Deci , ori doamna Rehn nu cunoaste istoria financiara a altor tari membre UE , ori face declaratii in necunostinta voita de cauza . 🙂
    Remarc ca atunci cind disperarea e la ordinea zilei , renasterea unor „solutii” deja aplicate e ultimul colac de salvare temporara .
    Ma intreb ce vor mai inventa , scoate din sertarele prafuite , cind Italia cu cele 2.022 miliarde euro datorie publica (127% PIB) va cere oficial ajutor sau o negociere dura cu partenerii europeni a datoriei publice .
    NOTA . Stergerea unei parti a datoriei grecesti a fost facuta dupa modelul experimentat in falimentul Argentinei . In cazul grecesc , investitorii institutionali (FMI , BCE, BM, bancile centrale ) nu au avut nici o pierdere iar datoria stearsa a fost facuta doar pe partea detinatorilor privati a acesteia .
    PS . Poate ne explica cineva cum se poate numi un „salvataj” a unei natiuni in faliment (Grecia) prin imprumutarea a miliarde de euro CU DOBINDA DE 3,5 % cind BCE imprumuta bancile cu peste 1.000 miliarde euro la o dobinda ridicola (sub procentul de inflatie oficiala din zona euro) . Care dobinda practicata de BCE e la „stratosfericul” procent de doar 0,75 % . 🙁

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Victoria lui Donald Trump nu e doar cea pentru postul

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: