Rezultatele elevilor români de 15 ani înregistrează o foarte ușoară îmbunătățire, comparativ cu testele PISA din 2012, însă ele sunt în continuare îngrijorătoare: aproape un sfert din elevii români au performanțe foarte slabe la toate cele trei probe (citire/lectură, matematică și științe), adică sunt analfabeți în respectivele domenii.
România și Cipru sunt statele UE cel mai prost plasate în clasament, la aceste teste la care au participat 540.000 de elevi, reprezentativi pentru cei 29 de milioane de tineri de 15 ani care învață în școlile din 72 de țări:
Cum se situează România: În Europa – cel mai mare procent de elevi cu cunoștințe de bază, cel mai mic procent cu elevi în categoria top performers
Cele mai bune rezultate au fost înregistrate de Singapore (care conduce de mai mult timp aceste clasamente), cu un scor de 556 de puncte (cu 7 peste cel din 2012) la științe (în funcție de care se realizează clasamentul final), Japonia și Estonia. Finlanda, care altădată conducea în acest top, a coborât pe locul 5 , din cauza pierdrii a 11 puncte. Și Coreea de Sud, altă țară cu rezultate foarte bune, a pierdut două puncte.
România are 435 punctaj la științe (cu 6 în plus față de 2012), 434 la citire și 444 la matematică. Bulgaria, de exemplu, are 446 la științe (cu 10 puncte peste rezultatul din urmă cu 3 ani).
Țara noastră se remarcă negativ și la ponderile calculate de această evaluare a OECD: proporția elevilor clasați în categoria top performers la cel puțin o disciplină (doar 4,3% din elevii de 15 ani), și proporția celor care au rezultate slabe la toate 3 disciplinele (24,3%).
Bulgaria are un procent chiar mai ridicat în ultima categorie – 29,6% din elevii de 15 ani nu au gradul de cunoștințe elementare în cele 3 domenii.
24,3% din elevii români – analfabeți în toate cele trei domenii
Rezultate slabe înseamnă că 24,3% din tinerii români au avut rezultate sub nivelul 2 în toate domeniile, în condițiile în care de la gradul 2 de cunoștințe în sus se poate considera că este vorba de alfabetizare matematică, științifică sau la citire.
Nivelul 2 este cel care presupune cunoștințe de bază și care permit tinerilor să devină cetățeni cu spirit critic și informați, potrivit OECD.
Toți tinerii ar trebui să fie cel puțin la nivelul 2 de în momentul părăsirii învățământului obligatoriu, potrivit OECD.
Aproape 40% din elevii români de 15 ani sunt analfabeți în cel puțin un domeniu.
- 35% dintre elevii romani se situeaza la nivelul 2
- sub nivelul 2, adica la nivelurile 1a, 1b si sub nivelul 1b se situeaza 38,6% dintre elevi
- cumulat, la nivelurile superioare – 3, 4 si 5 – se plaseaza 27,5% dintre elevii romani
Ce înseamnă alfabetizarea în cadrul testelor PISA:
- “Alfabetizarea matematică este capacitatea individului de a identifica şi de a înţelege rolul pe care îl joacă matematica în lume, de a face judecăţi bine fundamentate, de a utiliza şi de a angaja matematica în moduri care răspund nevoilor vieţii individului,”.
- “Rezolvarea de probleme este capacitatea individului de a utiliza procesele cognitive pentru a face faţă şi a rezolva situaţii reale, transdisciplinare în care calea soluţiei nu este evidentă imediat şi în care domeniile alfabetizării sau ariile curriculare care ar putea fi aplicabile nu pot fi încadrabile în domeniul matematicii, al ştiinţelor sau al citirii / lecturii.”
- “Alfabetizarea la citire / lectură este înţelegerea, utilizarea, şi reflecţia asupra textelor scrise, pentru a-şi atinge scopurile, pentru a-şi dezvolta cunoştinţele şi potenţialul şi pentru a participa la viaţa socială.”
- “Alfabetizarea ştiinţifică este capacitatea de a utiliza cunoştinţele ştiinţifice, de a identifica întrebările şi de a formula concluzii pe baza datelor, cu scopul de a înţelege şi de a sprijini luarea deciziilor despre lumea naturii şi despre schimbările făcute prin activităţile omeneşti”.
Spre deosebire de România, 24% din elevii din Singapore și 8% din statele OECD au performanțe de top la știință, adică la nivelele 5 și 6 (maximele), iar în Singapore, 39,1% sunt top performers în cel puțin un domeniu.
Studiile derulate după PISA 2000 arată că cei cu un punctaj sub nivelul 2 prezintă un risc crescut de a nu finaliza învățământul secundarși de a ocupa joburi prost plătite.
