duminică

3 iulie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

28 noiembrie, 2021

După ce Organizația Mondială a Sănătății a clasificat la cel mai înalt grad de îngrijorare cea mai recentă variantă a Covid, denumită Omicron, piețele financiare sunt tulburate de mari incertitudini.

Băncile centrale își vor mai continua politicile de creștere a dobânzilor, pe măsura creșterii alarmante a inflației?

Varianta Omicron este suspectată că rezistă la vaccinurile actuale și atunci, cum vor rezista companiile la eventualele noi restricții?


Tocmai „când celebrau sfârșitul pandemiei, piețele au fost lovite: nu s-a terminat. Toate strategiile, politicile monetare, planurile de afaceri, perspectivele creșterii economice, revenirea industriilor afectate de restricțiile de circulație – sunt suspendate”, spune David Kotok, directorul de investiții al Cumberland Advisors, citat de Reuters.

Indicii care măsoară evoluția acțiunilor companiilor de la marile burse ale lumii au înregistrat mari scăderi, vineri, când s-a răspândit vestea despre Omicron.

Reperele sunt zdruncinate de incertitudini

Riscurile ca noua variantă a Covid-19 să afecteze activităţile economice fac tot mai improbabilă creșterea dobânzilor de către băncile centrale, ceea ce va răsturna și așteptările privind piețele valutare.

Pieţele financiare nu mai mizează pe creşterea dobânzii cheie de către Rezerva Federală (banca centrală a SUA)  cu 0,25 puncte procentuale până în iunie 2022, potrivit analiștilor consultați de Reuters.


Și investitorii nici nu-și mai fac calcule pentru o majorare de 0,10 puncte procentuale de către Banca Centrală Europeană până la sfârşitul anului 2022, aşa cum sde așteptau până acum câteva zile.

Au scăzut și șansele ca Banca Angliei să mărească dobânzile luna viitoare până la 53%, de la 75% joi.

Creșterile de dobândă erau replicile firești la creșterea alarmantă a inflației, dar Omicron încurcă socotelile. Scumpirea creditului ar amplifica efectele negative ale noilor restricții asupra companiilor.

Pe de altă parte, continuarea infuziei de lichidități ar spori și mai mult inflația, ceea ce din nou ar afecta funcționarea economiilor.

„Pe când discursurile băncilor centrale se concentrau pe riscurile creșterii inflaţiei , noua variantă de coronavirus scoate în evidenţă o fază de incertitudini economice”, a declarat Chris Scicluna, directorul de analiza la Daiwa, citat de Reuters .

Incertitudinile privind cererea au doborât preţurile petrolului cu circa 11%, vineri. Acțiunile companiilor din transporturi și turism au pierdut 6%, iar randmanetelor titlurilor de stat ale SUA pe doi ani au scăzut.

Până acum, traderii valutari preferau dolarul şi alte monede, la care perspectivele de majorare a dobânzilor erau mai probabile, dar situaţia s-a inversat.

Cum se vor schimba politicile monetare?

În cazul în care noua variantă de Covid-19 va perturba într-adevăr politica Federal Reserve (Fed), atunci „dolarul ar putea deveni mai vulnerabil decât euro, pentru că am luat deja în calcul două, trei majorări de dobânzi anul viitor, de către Fed”, a spus Francesco Pesole, analist depieţe valutare la ING Bank, citat de Reuters .

În schimb, Banca Centrală Europeană (BCE), care era ironizată pentru inerția care o făcea să ezite, s-ar putea situa, aparent, pe partea favorabilă.

Yenul şi francul elveţian s-au apreciat vineri cu 1% faţă de dolar, în timp ce euro a avansat cu 0,75%, într-una din cele mai mari creşteri zilnice din acest an.

Lira sterlină a scăzut vineri cu 0,6% faţă de euro, alături de dolarii din Noua Zeelandă, Australia şi Canada.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Acum, de la BCE se așteaptă continuarea programelor de infuzii de lichidități prin achiziția de eurobonduri de pe piață și eventual creșterea volumelor.

Această posibilitate are ecou pe piețele de obligațiuni din sudul Europei, cei mai mari beneficiari ai programului. Costurile împrumuturilor pe 10 ani ale Italiei, de exemplu, au scăzut sub 1%, cu cea mai mare scădere zilnică în trei săptămâni.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: