marți

20 februarie, 2024

4 aprilie, 2021

România și-a îmbunătățit pe parcursul ultimilor ani la nivel regional competitivitatea față de Cehia și Bulgaria, dar a pierdut teren în raport cu Croația, Polonia și Ungaria, potrivit datelor publicate de Eurostat.

Cu un indice calculat la valoarea de 96,77 (2010=100), ne-am situat ceva mai bine decât vecinii de la sud de Dunăre (97,32), cu precizarea că o valoare mai mică arată o îmbunătățire a competitivității.


Cu toate acestea, în evoluția pe parcursul deceniului trecut se poate vedea o performanță mai scăzută în raport cu alte țări din Europa Centrală care au regim valutar similar, îndeosebi în raport cu Ungaria (ajunsă anul trecut la un indice de doar 87,05) și Polonia (92,54), dar și față de Croația (94,65).

Explicație:
Rata de schimb reală efectivă (Real Effective Exchage Rate, prescurtat REER în lb. engleză) este un indicator care evaluează competitivitatea unei ţări relativ la principalii parteneri comerciali de pe pieţele internaţionale. Modificările în competitivitate depind de variaţiile ratelor de schimb şi de schimbările relative de preţuri între o ţară şi partenerii săi comerciali.


Rata reală semnifică media ponderată a ratelor de schimb în raport cu partenerii comerciali ai ţării în cauză, rezultată din preţurile unor produse semnificative pentru economiile în cauză. Calculele sunt destul de laborioase, cu ponderi duble la export, care reflectă nu numai competiţia pe pieţele interne, dar şi competiţia la export pe terţe pieţe.

Conceptul de rata reală de schimb este util pentru a face distincţie între ratele oficiale şi cele relevante în luarea deciziilor. REER face parte din tabloul de bord al procedurilor de dezechilibre macroeconomice, fiind unul dintre cei 14 indicatori urmăriţi în UE (şi esenţial pentru grupa de cinci indicatori care vizează dezechilibrele externe şi competitivitatea).

Creşterea ratei reale de schimb este asociată cu o reducere a a competitivităţii, în timp ce scăderea ratei reale de schimb corespunde unei creşteri a competitivităţii.

Reamintim că Ungaria a ocupat anul trecut locul doi în materie de deficit comercial în schimburile comerciale bilaterale ale României, cu un minus rezultat în contul nostru de circa 2,8 miliarde euro, iar Polonia locul trei cu un sold negativ contabilizat de țara noastră de -2,65 miliarde euro.

Corelat cu necesitatea de a ameliora deficitul de cont curent care a depășit anul trecut pragul de 5% din PIB (deși limita indicată prin tabloul de bord al dezechilibrelor macroeconomice în UE este -4% din PIB), rezultă că ar fi imperios necesară o ameliorare a competitivității, nu doar pentru a reduce deficitele cu Ungaria și Polonia dar și pentru a mai echilibra deficitul comercial total, care a urcat în 2020 la 18,4 miliarde euro sau 8,5% din PIB.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. 1.”Competitivitatea sau necompetitivitatea” determinata de rata de schimb nu este ceeace este denumita in genere drept „competitivitate economica nationala”.Evolutia ei reflecta o „competitivitate punctuala”, a unei componente a competitivitatii economice nationale, care exprima starea de ansamblu a economiei nationale pe baza „insumarii” sub-indicilor care o compun!In consecinta, odata cu deprecierea competitivitatii economice nationale catre indicele dezastruos 74 (asa cum arata esecul Programului National de Competitivitate 2015 – 2020) era firesc ca si subindicele „rata de schimb” sa se deterioreze, fie sa ramina la valoare negativa.
    2.Fara un nou program national de aducere a competitivitatii economice nationale catre nivelul tarilor dezvoltate – prin imbunatatirea indicilor „compoziti” ai acesteia, fiecare dintre ei suporta o depreciere continua – cu pierderile economica, financiare si bugetare cunoscute de 3 decenii!
    Din pacate, problematica competitivitatii economice nationale si solutiile operationale de imbunatatire sint necunoscute stiintei economice romanesti, iar Guvernul se multumeste cu strategii teoretice, in loc de a solicita public (pietei stiintifice nationale) sprijinul sau chiar proiectul de imbunatatirea a acestui induce economic!In consecinta, cu indicele actual 74 de ne-competitivitate (si nefunctionaliate institutionala), guvernul si P.N.Liberal tin la o distanta „respectabila” investitorii industriali majori, multumindu-se cu investitii minore de montaj manual si produse industriale simple, cu valoare adaugata mica, in marile oraswe din Transilvania.In restul tarii, indicele 74 de ne-competitivitate economica blocheaza si accesul investitorilor de mina a III-a, care sa asigure un inceput de industrializare in Moldova sau zonele monoindustriale din Oltenia, etc.
    prof. Caliman I. Eugen,
    autor de proiect de tara, cu obiectivul central competitivitatea economica (aliniata la cea Vestica), capabila sa asigure reindustrializarea.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Un răspuns

  1. 1.”Competitivitatea sau necompetitivitatea” determinata de rata de schimb nu este ceeace este denumita in genere drept „competitivitate economica nationala”.Evolutia ei reflecta o „competitivitate punctuala”, a unei componente a competitivitatii economice nationale, care exprima starea de ansamblu a economiei nationale pe baza „insumarii” sub-indicilor care o compun!In consecinta, odata cu deprecierea competitivitatii economice nationale catre indicele dezastruos 74 (asa cum arata esecul Programului National de Competitivitate 2015 – 2020) era firesc ca si subindicele „rata de schimb” sa se deterioreze, fie sa ramina la valoare negativa.
    2.Fara un nou program national de aducere a competitivitatii economice nationale catre nivelul tarilor dezvoltate – prin imbunatatirea indicilor „compoziti” ai acesteia, fiecare dintre ei suporta o depreciere continua – cu pierderile economica, financiare si bugetare cunoscute de 3 decenii!
    Din pacate, problematica competitivitatii economice nationale si solutiile operationale de imbunatatire sint necunoscute stiintei economice romanesti, iar Guvernul se multumeste cu strategii teoretice, in loc de a solicita public (pietei stiintifice nationale) sprijinul sau chiar proiectul de imbunatatirea a acestui induce economic!In consecinta, cu indicele actual 74 de ne-competitivitate (si nefunctionaliate institutionala), guvernul si P.N.Liberal tin la o distanta „respectabila” investitorii industriali majori, multumindu-se cu investitii minore de montaj manual si produse industriale simple, cu valoare adaugata mica, in marile oraswe din Transilvania.In restul tarii, indicele 74 de ne-competitivitate economica blocheaza si accesul investitorilor de mina a III-a, care sa asigure un inceput de industrializare in Moldova sau zonele monoindustriale din Oltenia, etc.
    prof. Caliman I. Eugen,
    autor de proiect de tara, cu obiectivul central competitivitatea economica (aliniata la cea Vestica), capabila sa asigure reindustrializarea.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: