La obiect

Situația financiară la care se așteaptă economiștii și bancherii pe final de an

Amploarea dezechilibrării indicatorilor critici ai economiei pe 2019 creşte cu siguranţă, iar incertitudinea contextului politic îi îndeamnă la prudență pe economiști, pentru că sporeşte dificultatea… Mai mult

31.10.2019

La obiect

România, alături de Germania: în topul UE al orașelor cu cei mai puțini tineri

Potrivit Eurostat, aproape două treimi dintre orașele europene cu cei mai puțini tineri se află în România și Germania. Indicatorul utilizat este rata de dependență… Mai mult

30.10.2019

Chestiunea

Viitorul forței de muncă: Durata de muncă așteptată în România – sub nivelul din anul 2000

Durata de muncă în România s-a redus cu doi ani și jumătate în perioada 2000 – 2018, potrivit datelor publicate de Eurostat. Mai mult, raportul… Mai mult

30.10.2019

La obiect

Câte ore muncesc profesorii din UE și din România: Noile măsuri din educație și compensațiile pentru profesori

Profesorii cu o vechime de cel puțin 30 de ani ar putea primi la pensionare șase salarii medii brute, adică aproape 30.000 de lei, conform… Mai mult

28.10.2019

Cronicile

PIB-ul de 200 de miliarde de euro peste 3 ani: Condițiile pentru a-l obține

de Marin Pana 31.3.2016

pibProdusul Intern Brut al României ar urma să treacă de 200 de miliarde de euro în următorii trei ani, de la numai 150 de miliarde de euro în 2014, conform prognozei publicate de Comisia Naționale de profil. Aceasta întrevede, simultan, un avans tot mai rapid al creșterii economiei în termeni reali și o apreciere a monedei naționale în raport cu euro.

Din această combinație, ar trebui să rezulte ritmuri de creștere a PIB exprimat în euro de circa 6% – 7%, valori care amintesc de epoca socialistă și ne-ar da un euroavans economic pe ”cincinalul” 2014 – 2019 de 38%. Dacă se va adăuga și scăderea sistematică a populației, ar urma să înregistrăm, până spre sfârșitul acestui deceniu, un avans al PIB/locuitor în euro de circa 7% – 8% pe an.

Mai mult de o treime din această creștere se bazează pe stabilitatea cursului de schimb în termeni nominali (vezi tabelul). Stabilitate care ar presupune o apreciere constantă și semnificativă a leului față de moneda unică europeană în termeni reali, pentru a ”absorbi” inflația revenită spre ținta de 2,5% pe an.

tabel1În acest joc foarte important al indicilor, dar destul de tehnic și mai greu de urmărit de către publicul larg, va trebui să găsim un optim între creșterea nivelului de trai și păstrarea stabilității macroeconomice. Tocmai, de aceea, ”feeria” majorărilor salariale în termeni reali va trebui să ia sfârșit în 2016, pentru a readuce corelația dintre productivitatea muncii și venituri la relație compatibilă cu legile economice.

După cum se vede în prognoza CNP, după trei ani în care s-a anulat austeritatea impusă de criză iar câștigurile salariale au depășit ca ritm de majorare posibilitățile rezultate din creșterea economică, vor urma alți trei ani în care va trebui să ne temperăm umplerea buzunarelor pentru a consolida valoarea monedei naționale.

Consolidarea leului și trimiterea unei părți din preconizatul avans de productivitate către aprecierea în raport cu euro este o acțiune esențială. Asta dacă vrem să ne păstrăm cu un curs de schimb la cota de 4,40 lei/euro și să trecem pragul de 200 de miliarde de lei rezultat economic în 2019. Lucru valabil și pentru salariații legați direct de sectorul productiv dar și pentru bugetari și pentru pensionari.

Situația nu este tocmai roză în prezent, în pofida faptului că pentru moment îndeplinim 13 din cele 14 cerințe ale tabloului de bord al echilibrelor macroeconomice , similar Cehiei și Poloniei ( mai puțin poziția externă, unde nici nu avem cum să ne încadrăm, date fiind investițiile străine masive făcute la noi) și mult mai bine decât țări mai vechi memebre ale Uniunii.

Cel mai bun exemplu, dincolo de estimările revenirii inflației anuale spre 3,4% la finele anului 2017 ( vezi persistența outputgapului pozitiv după 2016, cu efect inflaționist), este situația din industrie, motorul economiei. Lucru puțin cunoscut, rezultatele acestui sector exprimate în valori absolute au fost mai slabe în anul 2015 decât în 2014. Respectiv, o valoarea adăugată de 165,1 miliarde lei în loc de 166,0 miliarde lei.

Ceea ce a salvat situația în termeni reali a fost indicele de preț de 97,4% ( adică scăderea prețurilor din industrie cu 2,6%), care a determinat rezultatul pozitiv în termeni reali. Adică în volum de producție realizată. Pe de o parte, la acest fapt au contribuit conjunctura internațională a prețurilor reduse la energie și deflația din Zona Euro, care s-ar putea să nu se mai repete. Pe de altă parte noi trăim, totuși, din valori încasate și exprimate în bani, nu din volume de producție.

Așadar, ar trebui să fim atenți la regulile economice și să nu ne întindem mai mult decât putem duce, noi și urmașii noștri. Deja am fost avertizați de Comisia Europeană în privința stopării procesului de echilibrare fiscală și a reluării tendinței de majorare a deficitului public.Precum și asupra pericolului de a trece de pragul de 40% cu datoria publică.

La o dobândă medie de 5%, va trebui să alocăm deja 2% din PIB (cam mult, la ce nevoie am fi avut acum de acești bani în sănătate sau învățământ) doar pentru a ”rostogoli” această datorie acumulată (anume să o menținem și să o împingem plata ei mai departe în timp). Darămite să ne permitem să mai facem alta în plus.

Putem considera acești 40% din PIB datorie publică drept un fel de echivalent local al pragului de 60% din PIB stabilit la Maastricht, date fiind particularitățile noastre (inclusiv colectarea la buget, cea mai mică din UE cu mai puțin de 28% din PIB, din care se vor plăti an de an obligațiile aferente aceastei datorii).

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 31.3.2016

3 comentarii

  1. Caliman Eugan-consultant dezvoltare economica
    1.4.2016, 11:48 am

    Ce povesti frumoase ne spune Comisia Nationala, cind lipsa de 8 ani a investitiilor straine a facut praf moneda nationala si buznarele romanilor!Dar si ceva indatorare externa, acolo 2-3 miliarde de Euro…

  2. Caliman Eugen-consultant dezvoltare economica
    1.4.2016, 11:51 am

    Ce povesti frumoase ne spune Comisia Nationala, cind lipsa de 8 ani a investitiilor straine, a facut praf moneda nationala si buzunarele romanilor.Dar si ceva indatorare, acolo 2-3 miliarde de Euro…

  3. Radu Limpede
    2.4.2016, 3:50 pm

    EXCELENTA si foarte corecta analiza de aceasta data (vs greselile semnalate in cea cu Bucuresti vs Judete – nu ati citit atent observatiile mele cand ati raspuns). Efectul Balassa-Samuleson se cheama cel de intarire a leului in termeni reali. Care s-a intamplat si pana acum – intre 2000-2007 cu precadere…

Lăsați un comentariu


Europa

Stare de urgență la Veneția – Guvernul va oferi ajutoare locuitorilor și va accelera finalizarea proiectului MOSE

Iulian Soare

Premierul italian, Giuseppe Conte a anunţat în Consiliul de miniştri de joi că a fost declarată starea de urgenţă şi au fost aprobate primele ajutoare… Mai mult

Europa

Rezoluție PE: Polonia, somată să respingă proiectul ce prevede închisoare pentru profesorii care predau educație sexuală

Iulian Soare

Parlamentarii europeni și-au exprimat joi, într-o rezoluție adoptată cu 471 de voturi pentru și 128 împotriva, îngrijorarea față de intenția Varșoviei de a-i pedepsi penal… Mai mult

Stiri

Consiliul General al Capitalei a aprobat delegarea activității RADET către Termoenergetica

Vladimir Ionescu

Consiliul General Bucureşti a aprobat, joi, proiectul care prevede delegarea activităţii de termoficare către compania energetică municipală Termoenergetica de la regia RADET, intrată în faliment.… Mai mult

Stiri

Întrevedere Cătălin Predoiu – Hans Klemm: Ministrul dorește expertiză americană pentru recuperarea prejudiciilor din dosare

Vladimir Ionescu

Refacerea legilor justiţiei şi finalizarea codurilor penale sunt obiective esenţiale în perioada care urmează, a fost concluzia întâlnirii pe care ministrul Cătălin Predoiu a avut-o… Mai mult

Stiri

Alegeri prezidențiale, rezultate finale turul I: Iohannis – 37,82%, Dăncilă – 22,26%, Barna – 15,02%

Vladimir Ionescu

Biroul Electoral Central a anunţat rezultatele finale ale primului tur al alegerilor prezidenţiale, iar după numărătoarea tuturor voturilor, clasamentul este: Klaus Iohannis – 37,82% (3.485.292… Mai mult

Stiri

Chișinău / Guvernul socialist al președintelui Dodon a obținut votul Parlamentului

Iulian Soare

Noul guvern al Republicii Moldova a fost votat joi în Parlament cu 62 de voturi, Partidul Socialist (PSRM) fiind ajutat de Partidul Democrat (PD), la… Mai mult

Stiri

Ministerul Finanţelor va fi reorganizat, va avea economist şef

Vladimir Ionescu

Ministerul Finanţelor (MFP)  va fi reorganizat, iar reorganizarea va include înființarea unui „department de economist şef”, a anunţat joi ministrul Finanţelor, Florin Cîţu. „Va exista… Mai mult