fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Producția agricolă 2019 – scădere istorică a valorii brute adăugate în economie

Valoarea producției agricole a scăzut în 2019 cu 3,8% în termeni reali față de anul precedent, potrivit datelor semidefinitive comunicate de INS. Ponderea sectorului vegetal… Mai mult

27.07.2020

Chestiunea

Document / Proiectul pentru munca flexibilă: nu se fac concedieri colective, managementul nu primește bonusuri pe perioada aplicării Kurzarbeit

Angajatorul poate reduce unilateral timpul de muncă al salariaților cu cel mult 50%, în situații excepționale precum epidemia de coronavirus, conform proiectului de OUG prin… Mai mult

23.07.2020

Europa

Document / Detaliile Acordului: 70% din granturi trebuie atrase în următorii 2 ani. Campionii negocierilor – lista statelor care au obținut bani suplimentari

Consiliul European a aprobat, la capătul a 5 zile de negociere, Cadru Financiar Multianual al UE pentru perioada 2021-2027, cu cea mai importantă componentă a… Mai mult

21.07.2020

Chestiunea

OECD: Ravagiile pe care le-a făcut criza Covid în segmentul IMM-urilor la nivel mondial

Peste un sfert (26%) din cele peste 30.000 de IMM-uri din întreaga lume ce au participat la un sondaj OECD au declarat închiderea activității între… Mai mult

20.07.2020

PIB-ul de 200 de miliarde de euro peste 3 ani: Condițiile pentru a-l obține

de Marin Pana 31.3.2016

pibProdusul Intern Brut al României ar urma să treacă de 200 de miliarde de euro în următorii trei ani, de la numai 150 de miliarde de euro în 2014, conform prognozei publicate de Comisia Naționale de profil. Aceasta întrevede, simultan, un avans tot mai rapid al creșterii economiei în termeni reali și o apreciere a monedei naționale în raport cu euro.

Din această combinație, ar trebui să rezulte ritmuri de creștere a PIB exprimat în euro de circa 6% – 7%, valori care amintesc de epoca socialistă și ne-ar da un euroavans economic pe ”cincinalul” 2014 – 2019 de 38%. Dacă se va adăuga și scăderea sistematică a populației, ar urma să înregistrăm, până spre sfârșitul acestui deceniu, un avans al PIB/locuitor în euro de circa 7% – 8% pe an.

Mai mult de o treime din această creștere se bazează pe stabilitatea cursului de schimb în termeni nominali (vezi tabelul). Stabilitate care ar presupune o apreciere constantă și semnificativă a leului față de moneda unică europeană în termeni reali, pentru a ”absorbi” inflația revenită spre ținta de 2,5% pe an.

tabel1În acest joc foarte important al indicilor, dar destul de tehnic și mai greu de urmărit de către publicul larg, va trebui să găsim un optim între creșterea nivelului de trai și păstrarea stabilității macroeconomice. Tocmai, de aceea, ”feeria” majorărilor salariale în termeni reali va trebui să ia sfârșit în 2016, pentru a readuce corelația dintre productivitatea muncii și venituri la relație compatibilă cu legile economice.

După cum se vede în prognoza CNP, după trei ani în care s-a anulat austeritatea impusă de criză iar câștigurile salariale au depășit ca ritm de majorare posibilitățile rezultate din creșterea economică, vor urma alți trei ani în care va trebui să ne temperăm umplerea buzunarelor pentru a consolida valoarea monedei naționale.

Consolidarea leului și trimiterea unei părți din preconizatul avans de productivitate către aprecierea în raport cu euro este o acțiune esențială. Asta dacă vrem să ne păstrăm cu un curs de schimb la cota de 4,40 lei/euro și să trecem pragul de 200 de miliarde de lei rezultat economic în 2019. Lucru valabil și pentru salariații legați direct de sectorul productiv dar și pentru bugetari și pentru pensionari.

Situația nu este tocmai roză în prezent, în pofida faptului că pentru moment îndeplinim 13 din cele 14 cerințe ale tabloului de bord al echilibrelor macroeconomice , similar Cehiei și Poloniei ( mai puțin poziția externă, unde nici nu avem cum să ne încadrăm, date fiind investițiile străine masive făcute la noi) și mult mai bine decât țări mai vechi memebre ale Uniunii.

Cel mai bun exemplu, dincolo de estimările revenirii inflației anuale spre 3,4% la finele anului 2017 ( vezi persistența outputgapului pozitiv după 2016, cu efect inflaționist), este situația din industrie, motorul economiei. Lucru puțin cunoscut, rezultatele acestui sector exprimate în valori absolute au fost mai slabe în anul 2015 decât în 2014. Respectiv, o valoarea adăugată de 165,1 miliarde lei în loc de 166,0 miliarde lei.

Ceea ce a salvat situația în termeni reali a fost indicele de preț de 97,4% ( adică scăderea prețurilor din industrie cu 2,6%), care a determinat rezultatul pozitiv în termeni reali. Adică în volum de producție realizată. Pe de o parte, la acest fapt au contribuit conjunctura internațională a prețurilor reduse la energie și deflația din Zona Euro, care s-ar putea să nu se mai repete. Pe de altă parte noi trăim, totuși, din valori încasate și exprimate în bani, nu din volume de producție.

Așadar, ar trebui să fim atenți la regulile economice și să nu ne întindem mai mult decât putem duce, noi și urmașii noștri. Deja am fost avertizați de Comisia Europeană în privința stopării procesului de echilibrare fiscală și a reluării tendinței de majorare a deficitului public.Precum și asupra pericolului de a trece de pragul de 40% cu datoria publică.

La o dobândă medie de 5%, va trebui să alocăm deja 2% din PIB (cam mult, la ce nevoie am fi avut acum de acești bani în sănătate sau învățământ) doar pentru a ”rostogoli” această datorie acumulată (anume să o menținem și să o împingem plata ei mai departe în timp). Darămite să ne permitem să mai facem alta în plus.

Putem considera acești 40% din PIB datorie publică drept un fel de echivalent local al pragului de 60% din PIB stabilit la Maastricht, date fiind particularitățile noastre (inclusiv colectarea la buget, cea mai mică din UE cu mai puțin de 28% din PIB, din care se vor plăti an de an obligațiile aferente aceastei datorii).

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 31.3.2016

3 comentarii

  1. Caliman Eugan-consultant dezvoltare economica
    1.4.2016, 11:48 am

    Ce povesti frumoase ne spune Comisia Nationala, cind lipsa de 8 ani a investitiilor straine a facut praf moneda nationala si buznarele romanilor!Dar si ceva indatorare externa, acolo 2-3 miliarde de Euro…

  2. Caliman Eugen-consultant dezvoltare economica
    1.4.2016, 11:51 am

    Ce povesti frumoase ne spune Comisia Nationala, cind lipsa de 8 ani a investitiilor straine, a facut praf moneda nationala si buzunarele romanilor.Dar si ceva indatorare, acolo 2-3 miliarde de Euro…

  3. Radu Limpede
    2.4.2016, 3:50 pm

    EXCELENTA si foarte corecta analiza de aceasta data (vs greselile semnalate in cea cu Bucuresti vs Judete – nu ati citit atent observatiile mele cand ati raspuns). Efectul Balassa-Samuleson se cheama cel de intarire a leului in termeni reali. Care s-a intamplat si pana acum – intre 2000-2007 cu precadere…

Lăsați un comentariu


Europa

Cei mai pesimiști directori financiari din Europa Centrală și de Est sunt în Polonia și România – studiu Deloitte

Vladimir Ionescu

Directorii financiari din Europa Centrală și de Est au ajuns la un nivel record de pesimism, iar încrederea lor în evoluția economiei și a întregului… Mai mult

Stiri

TAROM începe restructurarea în două săptămâni, compania taie 700 de locuri de muncă

Vladimir Ionescu

Compania aeriană Tarom va intra într-un proces masiv de restructurare de personal ca urmare a problemelor financiare cu care se confruntă, transmite Mediafax. Adunarea Generală… Mai mult

Stiri

Nord Stream 2 / Întâlnire Heiko Maas – Serghei Lavrov la Moscova după ce SUA amenință o companie portuară germană cu ”sancțiuni zdobitoare”

Iulian Soare

Ministrul de Externe al Germaniei, Heiko Maas, se întâlnește marți la Moscova cu omologul său Serghei Lavrov într-o perioadă în care proiectul Nord Stream 2 … Mai mult

Europa

Un al doilea rival chinez al Tesla se listează la Bursa din New York. De ce se grăbesc chinezii

Iulian Soare

Producătorul chinez de autoturisme electrice Xpeng Motors, unul dintre rivalii chinezi ai Tesla Inc., a cerut oficial listarea la Bursa din New York (NYSE), în… Mai mult

Stiri

Academia Română: Diminuarea numărului de ore dedicate științelor în preuniversitar compromite competitivitatea

Vladimir Ionescu

Academia Română consideră că diminuarea numărului de ore de ştiinţe, din variantele de planuri-cadru pentru Gimnaziu, compromite “competitivitatea” absolvenților români de preuniversitar, într-un context global… Mai mult

Stiri

Definiția decesului de Covid și lista priorităților la testare – actualizate de Institutul de Sănătate Publică

Vladimir Ionescu

INSP a actualizat definițiile de caz și deces pentru sindromul respirator acut cu noul coronavirus și recomandă testarea cu prioritate a 13 categorii de persoane.… Mai mult

Europa

Slovacia a expulzat 3 diplomați ruși

Iulian Soare

Slovacia a anunțat luni că a expulzat 3 membri ai ambasadei Rusiei din Bratislava invocând ”un abuz de vize în Slovacia”. Presa locală, transmite Euractiv,… Mai mult