Rezultatul economiei pe anul 2017 a fost ajustat în minus cu aproape 2 miliarde de lei în termeni nominali, de la 858,66 miliarde lei în varianta provizorie până la 856,72 miliarde lei în varianta semidefinitivă.
Totodată, deflatorul utilizat pentru trecerea în preţurile perioadei de bază a fost recalculat în plus cu o zecime de procent.
Cu toate acestea, INS a majorat rezultatul de creştere economică de la 6,9% în varianta provizorie la 7% în cea semidefinitivă, ceea ce nu prea face sens şi ar merita o explicaţie suplimentară. Precizările metodologice fac referire la o „conciliere” între metoda deflatării prin preţ şi metoda extrapolării volumului, care, însă, ar contrazice flagrant matematica deflatării.
Reamintim că, după evaluările semnal, provizoriu 1 și provizoriu 2, apare după un an varianta semidefinitivă și de-abia după doi ani ”se bate în cuie” varianta definitivă. Inițial se anunțase o valoare de 6,9% la aceste estimări. Deflatorul PIB este coeficientul cu care se micșorează PIB nominal pentru a putea face o comparație corectă, la acelaşi nivel al preţurilor, între doi ani succesivi (2017 față de 2016 în cazul de față).
Evoluția PIB în perioada 2007 – 2017
Ar mai fi de semnalat şi faptul că datele publicate în data de 12 octombrie 2018 referitor la creşterea PIB 2016 pe date definitive (?) au fost modificate semnificativ în comunicatul din 20 decembrie 2018, dar numai pentru perioada 2008 – 2012, în timp ce datele pentru intervalul mai recent 2013 – 2016 au rămas neschimbate.
Situația din 2007 încoace
Revenind, însă, la cel mai recent comunicat al INS, se evidenţiază reculul major al PIB consemnat în anii 2009 – 2010. După cel mai bun rezultat economic consemnat în anul 2008, economia a pierdut toată creşterea din acel an şi a coborât, în termeni reali, cu peste două procente chiar sub nivelul din 2007. Nivel ce nu a putut fi remontat nici măcar în 2011. Practic, după ce am supraîncălzit economia spre un nivel record, am avut o creştere economică zero pe patru ani.
Dacă cifrele de avans economic sunt aproape identice în 2017 şi 2007 iar similitudinile sunt clare, de la creşterea salariilor în sectorul bugetar şi până la majorarea excesivă a pensiilor, cel puţin rezultatul pe 2018 este undeva la jumătate faţă de 2008. Ceea ce va atenua o eventuală recesiune, în caz de intrare pe un ciclu economic descendent al economiei mondiale.
Din păcate, din nou, ca şi în 2009, s-au antamat pentru 2019 creşteri nesustenabile de pensii şi salarii, de data aceasta cu proiecţie până în 2022, ceea ce nu s-a întâmplat în urmă cu zece ani.
Mai mult, dispunerea majorărilor exact în perioadele preelectorale sugerează o forţare a fundamentelor economice din motive legate de alegeri.
Intermedierea financiară și construcţiile au afectat creşterea economică pe 2017
În ce priveşte modificarea contribuțiilor la formarea și creșterea PIB 2017 între varianta provizorie și varianta semidefinitivă, se remarcă trecerea de la zero în teritoriul negativ a sectoarelor de construcţii şi, mai ales, a celui de intermedieri financiare şi asigurări, care figurează acum cu un minus de o jumătate de punct procentual pe creşterea PIB.
În contrapartidă, au apărut creşteri surprinzătoare ale influenţelor pozitive (dublate în ambele cazuri) pe segmentele de tranzacţii imobiliare ( care ar fi egalat agricultura ca efect pe creşterea economică !).
Dar şi de activităţi de spectacole, care, cu 0,4 puncte procentuale a egalat administraţia publică, învăţământul, sănătatea etc.
