La obiect

Prețul carburanților în România: Ponderea taxelor, mult sub media europeană. Marjele benzinăriilor au crescut cu peste 4% în ultimii patru ani

Ponderea taxelor în prețul final al carburanților din România este cu peste zece procente mai redusă decât media europeană în cazul benzinei, respectiv cinci procente… Mai mult

05.12.2019

Evenimentul

NATO – concluziile unui summit sensibil: Cele 3 premiere din declarația oficială și întorcerea ”în cazarmă” a Turciei

Zarva, îndoielile și contondențele dintre aliați au fost atât de mari înaintea summitului NATO de la Londra, încât evenimentul a avut de pus ordine până… Mai mult

04.12.2019

Analiză

Creşterea costului forţei de muncă, triplă față de creșterea economică și în contradicție cu scăderea productivității muncii

Costul orar al forţei de muncă a crescut în trimestrul III 2019 cu 13,18% faţă de aceeaşi perioadă din 2018, potrivit datelor publicate de INS.… Mai mult

04.12.2019

La obiect

Și o veste bună: „Inflaţia industrială” a scăzut puternic

Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI) a scăzut cu peste patru puncte procentuale pe parcursul ultimelor 12 luni, de la 6,38% în octombrie 2018 la doar… Mai mult

03.12.2019

Cronicile

PIB de anul trecut – recalculat în minus cu aproape 2 miliarde de lei dar crescut la 7% în termeni reali

de Marin Pana , 20.12.2018

Rezultatul economiei pe anul 2017 a fost ajustat în minus cu aproape 2 miliarde de lei în termeni nominali, de la 858,66 miliarde lei în varianta provizorie până la 856,72 miliarde lei în varianta semidefinitivă.

Totodată, deflatorul utilizat pentru trecerea în preţurile perioadei de bază a fost recalculat în plus cu o zecime de procent.

Cu toate acestea, INS  a majorat rezultatul de creştere economică de la 6,9% în varianta provizorie la 7% în cea semidefinitivă, ceea ce nu prea face sens şi ar merita o explicaţie suplimentară. Precizările metodologice fac referire la o „conciliere” între metoda deflatării prin preţ şi metoda extrapolării volumului, care, însă, ar contrazice flagrant matematica deflatării.

Reamintim că, după evaluările semnal, provizoriu 1 și provizoriu 2, apare după un an varianta semidefinitivă și de-abia după doi ani ”se bate în cuie” varianta definitivă. Inițial se anunțase o valoare de 6,9% la aceste estimări. Deflatorul PIB este coeficientul cu care se micșorează PIB nominal pentru a putea face o comparație corectă, la acelaşi nivel al preţurilor, între doi ani succesivi (2017 față de 2016 în cazul de față).

Evoluția PIB în perioada 2007 – 2017

Ar mai fi de semnalat şi faptul că datele publicate în data de 12 octombrie 2018 referitor la creşterea PIB 2016 pe date definitive (?) au fost modificate semnificativ în comunicatul din 20 decembrie 2018, dar numai pentru perioada 2008 – 2012, în timp ce datele pentru intervalul mai recent 2013 – 2016 au rămas neschimbate.

Situația din 2007 încoace

Revenind, însă, la cel mai recent comunicat al INS, se evidenţiază reculul major al PIB consemnat în anii 2009 – 2010. După cel mai bun rezultat economic consemnat în anul 2008, economia a pierdut toată creşterea din acel an şi a coborât, în termeni reali, cu peste două procente chiar sub nivelul din 2007. Nivel ce nu a putut fi remontat nici măcar în 2011. Practic, după ce am supraîncălzit economia spre un nivel record, am avut o creştere economică zero pe patru ani.

Dacă cifrele de avans economic sunt aproape identice în 2017 şi 2007 iar similitudinile sunt clare, de la creşterea salariilor în sectorul bugetar şi până la majorarea excesivă a pensiilor, cel puţin rezultatul pe 2018 este undeva la jumătate faţă de 2008. Ceea ce va atenua o eventuală recesiune, în caz de intrare pe un ciclu economic descendent al economiei mondiale.

Din păcate, din nou, ca şi în 2009, s-au antamat pentru 2019 creşteri nesustenabile de pensii şi salarii, de data aceasta cu proiecţie până în 2022, ceea ce nu s-a întâmplat în urmă cu zece ani.

Mai mult, dispunerea majorărilor exact în perioadele preelectorale sugerează o forţare a fundamentelor economice din motive legate de alegeri.

Intermedierea financiară și construcţiile au afectat creşterea economică pe 2017

În ce priveşte modificarea contribuțiilor la formarea și creșterea PIB 2017 între varianta provizorie și varianta semidefinitivă, se remarcă trecerea de la zero în teritoriul negativ a sectoarelor de construcţii şi, mai ales, a celui de intermedieri financiare şi asigurări, care figurează acum cu un minus de o jumătate de punct procentual pe creşterea PIB.

În contrapartidă, au apărut creşteri surprinzătoare ale influenţelor pozitive (dublate în ambele cazuri) pe segmentele de tranzacţii imobiliare ( care ar fi egalat agricultura ca efect pe creşterea economică !).

Dar şi de activităţi de spectacole, care, cu 0,4 puncte procentuale a egalat administraţia publică, învăţământul, sănătatea etc.

Mergeți în homepage ›

Etichete: , , , ,
Publicat la data de 20.12.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Salariul minim brut crește cu 150 de lei de la 1 ianuarie 2020

Vladimir Ionescu

Guvernul adoptă în ședința de vineri creșterea salariului minim brut, de la suma de 2080 de lei, la 2230 de lei, începând cu data de… Mai mult

Stiri

Activele participanților la fondurile de pensii private au crescut cu 24% în 9 luni din 2019

Adrian N Ionescu

Valoarea activelor totale aflate în administrare de sistemul de pensii private a ajuns la 61,53 miliarde de lei (12,95 miliarde de euro), la 30 septembrie… Mai mult

Stiri

Guvernul modifică OUG 114: Dispar taxa pe activele bancare și cerințele de capital impuse pensiilor private

Vladimir Ionescu

Modificarea OUG 114 / 2018 cât și OUG 19 / 2019 va include şi eliminarea de anul viitor a taxei pe activele bancare, potrivit unei… Mai mult

Stiri

CNSC blochează afacerea tramvaielor turcești pentru București

Vladimir Ionescu

Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor a anulat decizia de atribuire prin care compania turcească Durmazlar urma să furnizeze Primăriri Municipiului București 100 de tramvaie, conform… Mai mult

Stiri

Lucrări PNDL la decontare / Guvernul refuză plăți de 150 milioane lei și alocările cerute de Gabriela Firea

Vladimir Ionescu

Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei (MLPDA) a decis respingerea de la plată a unor facturi 146 de milioane de lei pentru obiective de investiţii… Mai mult

Stiri

Cele 6 obiective ale Strategiei fiscal-bugetare pe 2020 – 2022

Adrian N Ionescu

Ministrul de Finanțe, Florin Cîțu, a anunțat obiectivele strategiei fiscal bugetare pentru perioada 2020-2022, printre care se numără crearea unor politici fiscale predictibile, stimularea creșterii… Mai mult

Stiri

Doar 700 de deținuți au urmat cursuri de calificare profesională în ultimii 2 ani

Vladimir Ionescu

Din cei peste 20.000 de deținuți aflați în penitenciarele din România, doar 700 au urmat cursuri de calificare profesională, în 2017 și 2018. Finanțarea acestora… Mai mult