Peste 70% dintre cazurile de cancer de sân din România sunt diagnosticate în stadiile 2 şi 3, iar 40% dintre paciente au fost nevoite să plătească investigaţiile medicale ce au permis diagnosticul, conform unei cercetări online realizate de Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România (COPAC).
În 2020, conform datelor Institutului Naţional de Sănătate Publică (INSP), cancerul de sân reprezenta a treia cea mai întâlnită formă de cancer în România, cu o pondere a cazurilor noi de 12,2% (12.085 cazuri noi), imediat după cancerul de colon (13,1%; 12.938 cazuri noi) și cancerul de plămâni (12,3% – 12.122 cazuri noi).
Conform rezultatelor sondajului, 73,4% dintre persoanele cu cancer de sân sunt diagnosticate în stadiile 2 şi 3 ale bolii, 4,4% sunt diagnosticate în stadiul 4 şi doar 3,5% în stadiul 0, respectiv 18,6% în stadiul 1.
De asemenea, 20,7% dintre respondenţi nu au fost la control în 2020 şi 2021, de teama pandemiei.
„Pentru a avea un diagnostic de certitudine, aproximativ 40% dintre persoanele cu cancer de sân au fost nevoite să plătească din buzunar investigaţiile imagistice necesare – mamografie, computer tomograf (CT), rezonanţă magnetică (RMN), în timp ce 30,7% au acoperit şi din fonduri personale aceste investigaţii şi doar 29,8% au beneficiat de investigaţii decontate 100%. Sumele suportate de pacienţi s-au încadrat între 500 şi 1000 de lei (35%), 1000 şi 2000 de lei (20,5%) sau au depăşit valoarea de 2000 de lei (27,3%)”, se arată într-un comunicat al COPAC.
Odată diagnosticate, cea mai mare parte a persoanelor cu cancer de sân au fost ghidate de familie şi prieteni pentru a ajunge la medicii şi spitalele sau centrele specializate de care au avut nevoie (aproximativ 60%), în timp ce aproape 30% au fost îndrumate de medicul de familie, iar 13% s-au folosit de internet pentru a obţine informaţiile necesare.
Aproximativ 36% dintre respondenţi consideră că este nevoie de implementarea unui mai bun circuit al pacientului în sistemul de sănătate, 23,4% – de un acces mai bun la analize şi monitorizare şi 20,4% – de o mai bună informare a populaţiei cu privire la impactul acestei afecţiuni, metodele de prevenţie şi tratament disponibile.
„Cancerul de sân nu ţine cont de vârstă, de locul din care provii, de profesie sau aptitudini, de preferinţe personale sau pasiuni. Cancerul de sân afectează persoane din toate categoriile, impactul fiind semnificativ, atât la nivel fizic, cât şi psihologic, social şi economic.
România rămâne pe ultimul loc în UE în materie de screening pentru cancerul de sân, chiar dacă procentul a crescut de la 0,2% la 9% în ultimii ani, conform celor mai recente date ale Eurostat.
Ratele de supravieţuire la cinci ani după tratarea unor forme de cancer, precum cancerul de sân, de prostată şi de col uterin, sunt mult sub mediile UE – 75% în România pentru cancerul de sân, faţă de 83% în UE.
Sondajul a fost realizat în cadrul unei campanii COPAC. „Ce are ea? Ce au ele în comun?” este o campanie de conştientizare şi educare ce îşi propune să ofere informaţii despre circuitul în sistem al persoanelor diagnosticate cu cancer de sân, dar şi sprijin pentru acestea, prin intermediul activităţilor dedicate de consiliere şi comunicare.
În acelaşi timp, campania urmăreşte să ofere informaţii populaţiei generale despre importanţa diagnosticării timpurii a cancerului de sân şi argumente pentru care este importantă evaluarea periodică, în funcţie de indicaţiile clinice specifice vârstei (ecografie de sân, mamografie periodice).
