Pesta: porcină sau guvernamentală? Efecte economice după 14 ani de interdicție a exporturilor

La numai un an de la ridicarea interdicției la exportul de carne de porc (interdicție ce a durat aproximativ 14 ani), fermierii români, care se uitau cu speranță spre piețele externe de desfacere, în special China, se află în pericol iminent de a rămâne fără animale.

Pesta porcină africană (PPA), care a apărut în urmă cu un an în România, se extinde agresiv, iar autoritățile sunt complet depășite, acționează haotic și nu mai controlează de mult situația, acuză fermierii.

Interdicția de a exporta carnea de porc poate surveni în orice moment, a declarat pentru cursdeguvernare.ro Ioan Ladoși (foto) președintele Asociaţiei Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR).

Impactul major, atrage atenția acesta, este însă la capitolul importuri – APCPR a estimat că acestea vor crește cu 30% în următoarele trei – patru luni. 

(Citiți și: ”Deficitul în comerțul cu produse agroalimentare s-a majorat de peste două ori în primele opt luni”)

Menționăm că anul trecut au fost exportate aproximativ 30.000 de tone de carne și au fost importate 260.000 tone. 

Impactul economic

La nivel macro:

• Crește deficitul comercial. Dacă anul trecut importurile de carne de porc se cifrau la jumătate de miliard de euro, anul acesta vor avansa cu cel puțin 150 de milioane euro.
• Carnea de porc se va scumpi cu cel puțin 5%, conform estimărilor Asociației Producătorilor de Carne de Porc. Acest lucru ve duce la majorarea inflației, care este deja cea mai mare din UE – rata anuală de 5,4%, în iunie.

Asupra industriei:

• În cazul în care o fermă nu a fost afectată de virus, dar se află într-un județ roșu, cu focare de PPA, regulile sanitare spun că porcii trebuie să rămână în fermă, pe o perioadă între 30 – 40 de zile. Se fac testări doar, niciun porc nu poate fi trimis la abator și comercializat în acest interval.
• În fermele unde a fost confirmat virusul sunt lichidate toate porcinele. În afara acestor pierderi, apar costuri colaterale imense pentru eliminarea virusului din exploatația respectivă: în următoarele 60 de zile după sacrificarea porcilor trebuie dezinfectate încăperile, canalele de dejecții, bazinele etc. De asemenea, sunt tocate toate furajele, fie că sunt zeci sau sute. După cele două luni urmează perioada de teste, cu efective santinelă, care vor fi urmărite și testate în permanență.
• Băncile au devenit reticente în acordarea creditelor pentru acest sector.
• Efectul psihologic asupra consumatorilor, deși omul nu se îmbolnăvește, ci doar devine purtător al virusului.
• Toate fermele vor impune cele mai drastice măsuri de biosecuritate, pentru ca boala să nu intre în fermă. Șansele de a ține boala în afara fermelor sunt însă foarte mici. În cazul celor două ferme (din Tulcea și de la Babadag), boala a intrat prin oameni, au adus-o angajații, explică președintele APCPR.

Până când situația la nivel național nu va fi controlată, lucru ce ar putea dura doi ani, producătorii vor sta în expectativă, să vadă cum evoluează focarele din gospodăriile din vecinătate, este de părere profesorul Ioan Ladoși:

Cine mai are bani pentru investiții? Și, după ce ai pierdut totul, cine o ia imediat de la capăt? Cu ce garanție că, după două luni, nu va apărea un nou focar la cinci kilometri, într-o gospodărie?

Impactul social

Vor urma restructurări în zone rurale unde aceste combinate de creșterea porcilor erau poate singurul angajator, cu excepția primăriei.

La Carniprod lucrează 500 de angajați, inclusiv pe partea de procesare.

Efectivele de porci din România

• 1,2 milioane purcei au fost importați anul trecut
• per total, în 2017 s-au tăiat, legal și fiscalizat, în abatoare, 4,4 milioane de porci
• pornind de la aceste premize, Ioan Ladoși aproximează că în România ar putea fi șase milioane de porci, din care jumătate, în gospodării.

Februarie 2017, avertisment al Comisiei Europene: România nu aplică încă multe măsuri pentru prevenirea PPA

În ianuarie – februrarie 2017, o echipă de experți ai Comisiei Europene a realizat un audit în România, pentru a stabili în ce măsură acest stat membru este pregătit să facă față pestei porcine.

• România nu aplică încă multe măsuri în vederea prevenirii pestei porcine africane, de exemplu gestionarea populației de mistreți și biosecuritatea în cadrul exploatațiilor nonprofesionale, și le va aplica doar odată cu confirmarea bolii, cu o întârziere în consecință a rezultatelor.
• Numeroasele exploatații nonprofesionale cu un nivel mic de biosecuritate reprezintă punctul cel mai vulnerabil pentru apariția infecției la porcii domestici. În special, exploatațiile nonprofesionale care au scroafe sunt susceptibile să joace un rol în răspândirea infecției pe plan local.
• Autoritățile se vor confrunta cu o provocare în trasarea porcilor și stoparea răspândirii bolii în ipoteza izbucnirii unui focar din cauza lipsei de evidențe privind gospodăriile individuale și a existenței unor deplasări neconsemnate (de exemplu, ale purceilor).
• În cazul exploatațiilor comerciale industriale, autoritățile se vor confrunta cu probleme în depopularea rapidă a acestora, din cauza capacităților limitate de ucidere și de eliminare.

Raportul conținea și o serie de recomandări, care nu au fost însă aplicate.

Radiografia la un an de la apariția primului focar, dovada că autoritățile nu dețin controlul situației

Pe 31 iulie 2017 a fost confirmat primul focar de PPA pe teritoriul României, în Satu Mare, la 6 km de Ucraina.

Pe 3 august 2018, numărul focarelor ajunsese la 547, în opt județe, potrivit Autorității Naționale Sanitar Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA):

• în zona de Nord – Vest, boala a fost confirmată în 14 localităţi din judeţele Satu-Mare, Sălaj şi Bihor (în total, 29 de focare)
• în zona de Sud – Est, PPA a fost confirmată în 84 de localităţi din judeţele Tulcea, Constanţa, Brăila, Ialomița şi Galați (518 focare). Aici, virusul a fost transferat din Ucraina de porcii mistreți, vulnerabilitate subliniată cu insistență în Raportul experților Comisiei.

În ceea ce privește numărul animalelor lichidate, cifrele ANSVSA diferă de realitate.

Ultimul comunicat al instituției precizează că, până în data de 02.08.2018, au fost uciși 49.647 de porci. Acțiunea de ucidere în două ferme comerciale a fost finalizată şi s-a efectuat prima dezinfecţie, iar în cea de-a treia s-a început uciderea porcilor, mai spune ANSVSA.

Cele două ferme unde au fost deja uciși toți porcii sunt cele din Tulcea și Babadag, care însumează însă aproape 70.000 de porcine.

Conform ministrului Agriculturii, Petre Daea, 20.000 de oameni, „cu Jandarmeria, Armata, medici veterinari, ingineri, prefecţi, etc. acționează în teritoriu”.

Situația a scăpat total de sub control, în pofida avertismentelor Comisiei Europene și a avertismentelor venite de la producători

Nicolae Ciuleac, patronul primei ferme unde a fost identificată pesta porcină – Carniprod – a fost înștiințat de autorități abia la jumătatea lunii iunie, anul acesta, că PPA a pătruns în România. La puțin timp a fost nevoit să sacrifice toate cele peste 48.000 de porcine, deoarece pesta intrase deja în ferma sa.

Ioan Ladoși a declarat pentru cursdeguvernare.ro că le-a cerut autorităților încă de la începutul anului trecut să ia măsuri pentru prevenirea PPA și să se pregătească de momentul în care vor apărea primele focare, întrucât în Ucraina și Repulica Moldova era de multă vreme focare în apropierea graniței cu România.

Printre altele, ar fi trebuit redus drastic numărul de porci mistreți din județele vulnerabile (în nord – vestul țării și, mai ales, în Deltă).

De asemenea, profesorul Ladoși le-a cerut autorităților să cumpere incineratoare pentru a face față procesului de eliminare a animalelor bolnave. Acum, fermieii sunt nevoiți să îngroape mulți dintre porcii uciși, ceea ce crește pericolul extinderii virusului.

„Autoritățile nu dețin în niciun fel controlul acestei situații. Dovadă sunt chiar cifrele furnizate de ei. În 9 iulie erau 300 de focare, iar pe 2 august – 540. Asta înseamnă o creștere cu 80%. Cum putem să ne imaginăm că problema este sub control, așa cum ni se spune pe toate canalele oficiale?”, explică Ioan Ladoși.

În opinia sa, va fi nevoie de cel puțin doi ani pentru ca pesta porcină să poată fi controlată.

În absența unor măsuri eficiente, ministrul Daea face declarații pentru liniștirea populația:

Sigur că un asemenea virus care nu are vaccin şi nu are tratament îi sperie pe oamenii. Dar trebuie să ne sperie şi pe noi? Să fugim din faţa virusului? Nu…

Dacă intrăm în această derută de interpretare şi toată lumea vorbeşte şi acţionează numai unul la faţa locului sigur că pierde din control acest virus…

În primul rând vreau să introducem liniştea în ţară şi echilibrul în abordare…

Eu aş spune (oamenilor – n.r.) să nu fie speriaţi, în condiţiile în care există acest virus, iar statul vine cu bani pentru a despăgubi persoanele respective.

Pesta porcină africană – cum se transmite

• Virusul PPA se transmite prin contact direct cu un animal infectat, inclusiv prin intermediul căpușelor, sau indirect – prin hrănirea cu produse care provin de la animale infectate (mai ales în gospodării).
• Contaminarea poate apărea și prin haine, ustensile, furaje contaminate.
• Virusul este rezistent și poate supraviețui până la 10 zile în fecalele animalelor infectate. În produsele din carne de porc, virusul rezistă până la șase luni, fără o prelucrare termică și mai mulți ani în carnea congelată.