Secția de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ) a deschis un dosar penal privind modul în care autoritățile au prevenit și, mai apoi, gestionat, criza de pestă porcină.
Urmărirea penală in rem (nu sunt nominalizați încă suspecții) a fost declanșată luni, 3 septembrie, ceea ce înseamnă că nu are legătură cu solicitarea adresată miercuri de șeful statului. Klaus Iohannis le-a cerut „instituțiilor abilitate” să verifice dacă autorităţile responsabile au aplicat măsurile prevăzute în Programul naţional de supraveghere, prevenire şi control al pestei porcine africane (PPA).
Dosarul a fost deschis prin sesizarea Parchetului General ca urmare a unui denunț primit.
Deocamdată, acuzațiile sunt:
- răspândirea bolilor la animale sau plante, prev. de art.355 din Codul penal
- neglijență în serviciu, prev. de art.298 din Codul penal.
În presă au apărut mai multe suspiciuni legate de reacția coordonatorilor operațiunii de prevenire și combatere a pestei porcine.
În context, trebuie menționat că Autoritatea Națională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor se află în subordonarea directă a premierului Viorica Dăncilă, care este astfel responsabilă de propagarea epidemiei cu viteză unică în Europa.
În februarie, Dăncilă l-a numit președinte al ANSVSA pe Geronimo Brănescu, un medic veterinar columbofil care a condus în trecut Direcția Sanitar – Veterinară Constanța.
El este prieten și chiar a fost partener de afaceri cu Sorin Paul Stănescu, cel care l-a cununat în august pe Valentin Dragnea, fiul președintelui PSD.
Numit de două ori în aceeași funcție. Prin decizia premierului Dăncilă, mandatul fixat la cinci ani
Geronimo Brănescu conduce ANSVSA de la preluarea guvernării de către coaliția PSD – ALDE – unul dintre primele acte smenate de premierul Sorin Grindeanu a fost decizia de numire a acestuia pe postul de președinte cu rang de secretar de stat la Autoritatea Sanitar Veterinară.
În februarie anul acesta, premierul Dăncilă a abrogat decizia lui Grindeanu pentru a emite una nouă, diferită de cea din 2017 prin faptul că preciza numirea lui Geronimo Răducu Brănescu pentru o perioadă de cinci ani, asigurându-i astfel o poziție importantă până în 2023.
Un demers neobișnuit pentru un post fără mandat precizat și, pe deasupra, neocupat prin concurs, ci destinat conform uzanței celor unor apropiația celor de la putere.
Consilierii penali ai lui Geronimo Răducu Brănescu
În garnitura de specialiști ce l-a însoțit pe noul președinte la Autoritate, în 2017, s-au numărat și două persoane inculpate în instanță:
Ionica Sfetcu, numită vicepreședinte al ANSVSA, era judecată de doi ani pentru 19 fapte de luare de mită identificate de procurorii anticorupție pentru perioada în care aceasta a fost inspector în cadrul Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Bucureşti. Sorin Grindeanu a demis-o a doua zi după numire, forțat de materialele ample publicate imediat.
Cristian Duicu, adus Geronimo Brănescu pe postul de consilier la cabinetul demnitarului, era judecat pentru mușamalizarea primului caz de boala vacii nebune, în 2014.
„România furată” a prezentat cazul în 2015 – bovina bolnavă a fost depistată pe 30 aprilie 2014, dar apărea în Registrul animalelor ca fiind sacrificată, astfel încât gospodăria cu focarul nu a putut fi identificată oficial.
Cristian Duicu a rezolvat problema cerându-le în scris șefilor unor direcții județene să modifice documentele pentru a schimba identitatea vacii.
Mai 2017 – România devine țară liberă de pestă porcină clasică
În mai 2017, președintele ANSVSA primește din partea Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor certificatul ce atestă pentru Romnia statutul de țară liberă de pestă porcină clasică.
Acesta permite României să reia exporturile de carne de porc, după aproape 14 ani de interdicție.
Certificatul atestă eficacitatea sistemelor de supraveghere sanitare veterinare instituite pentru pesta porcină, declara atunci președintele ANSVSA.
Comisia avertizează România că nu aplică multe dintre măsurile pentru prevenirea peste porcine
În ianuarie – februrarie 2017, o echipă de experți ai Comisiei Europene a realizat un audit în România, pentru a stabili în ce măsură acest stat membru este pregătit să facă față pestei porcine africane.
- România nu aplică încă multe măsuri în vederea prevenirii pestei porcine africane, de exemplu gestionarea populației de mistreți și biosecuritatea în cadrul exploatațiilor nonprofesionale, și le va aplica doar odată cu confirmarea bolii, cu o întârziere în consecință a rezultatelor.
- Numeroasele exploatații nonprofesionale cu un nivel mic de biosecuritate reprezintă punctul cel mai vulnerabil pentru apariția infecției la porcii domestici. În special, exploatațiile nonprofesionale care au scroafe sunt susceptibile să joace un rol în răspândirea infecției pe plan local.
- Autoritățile se vor confrunta cu o provocare în trasarea porcilor și stoparea răspândirii bolii în ipoteza izbucnirii unui focar din cauza lipsei de evidențe privind gospodăriile individuale și a existenței unor deplasări neconsemnate (de exemplu, ale purceilor).
- În cazul exploatațiilor comerciale industriale, autoritățile se vor confrunta cu probleme în depopularea rapidă a acestora, din cauza capacităților limitate de ucidere și de eliminare.
Raportul conținea și o serie de recomandări, dar Geronimo Brănescu, numit la conducerea ANSVSA pe 9 ianuarie 2017, le ignoră, cu toate că boala evolua în vecinătate, în Ucraina, de unde ajunsese în Polonia și apoi în Cehia.
În pofida avertismentelor, Geronimo Brănescu relaxează măsurile de prevenire și control
În pofida avertismentelor Comisiei Europene, cu pesta porcină la graniță, Geronimă Brănescu începe să relaxeze condițiile de biosecuritate și să modifice sistemele de supraveghere sanitar-veterinare.
Cel mai grav lucru, modifică ordinul emis de președintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 35 din 2016 (din timpul Guvernului Dacian Cioloș).
La articolul 51, acesta impune inspecțiile în gospodării, în perioada februarie – mai::
Inspecţiile oficiale în exploataţiile nonprofesionale înregistrate în Registrul naţional al exploataţiilor sunt programate a se efectua în două campanii, respectiv februarie – mai şi septembrie-octombrie.
După finalizarea inspecţiilor în exploataţiile nonprofesionale din perioada februarie – mai, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Animalelor analizează în detaliu modalitatea de realizarea a acestora şi rezultatele obţinute.
În funcţie de concluziile acestor analize, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Animalelor decide dacă este necesar efectuarea celei de a doua campanie de inspecţii în exploataţiile nonprofesionale programată a se desfăşura în perioada septembrie-octombrie.
Cronologia:
12 ianuarie 2018 – este confirmat primul focar de pestă porcină africană (PPA), în comuna Micula, județul Satu Mare
13 februarie 2018 – ANSVSA prezintă pe site un document de modificare a art.51 din Ordinul nr. 35 din 2016. Motivul explicat de Autoritate: nu există bani. Costul inspecției este 26 de lei pe 0 gospodărie, decontați medicilor veterinari.
Colegiul Medicilor Veterinari cere ANSVSA ca aceste inspecții să nu fie eliminate, fiindmult mai necesare după creșterea riscului unei epidemii PPA.
Este cea mai gravă decizie ce a favorizat epidemia de pestă porcină în România, în condițiile cu totul particulare are acestui sector:
- suntem țara UE cu cele mai multe gospodării în rural
- este o agricultură de subzistență, majoritatea acestor gospodării au cel puțin un porc
Fiind evident că marea vulnerabilitate privind respectarea măsurilor de biosecuritate este în gospodării, astfel încât autoritățile ar fi trebuit să se concentreze pe măsuri de prevenire în acaestă zonă. În loc de asta, Geronimo Brănescu le-a relaxat.
De altfel, oamenii sunt principalul vector de transmitere a PPA, o epidemie pe care guvernanții despre care spun că evoluează deosebir de agresiv.
Efectivele de porci din România
- 1,2 milioane purcei au fost importați anul trecut
- per total, în 2017 s-au tăiat, legal și fiscalizat, în abatoare, 4,4 milioane de porci
- pornind de la aceste premize, în România ar putea fi șase milioane de porci, din care jumătate, în gospodării.
În perioada decembrie 2017 – ianuarie 2018, în Polonia s-au confirmat aproximativ 280 de focare noi, în special provenite de la mistreți.
În România, în iulie și august au fost identificate peste 700 de focare.
Petre Daea, ministrul Agriculturii, susține despre epidemie, pe care guvernanții sunt incapabili să o controleze, după ce nu au prevenit-o, că este una „deosebit de agresivă”.
Virusul PPA este însă același ca și în Polonia și Cehia, provine din Ucraina și nu este mai agresiv niciunde. Diferențele apar doar în modul în care autoritățile naționale gestionează această criză – în România, apariția a fost explozivă pentru că a fost ignorată și pare de necontrolat, pentru că s-a întârziat aplicarea măsurilor ce erau stabilite printr-o HG emisă în decembrie 2016, de Cabinetul Dacian Cioloș.
