fbpx

Analiză

Țara fermelor țărănești, pe ultimele locuri la agricultura Bio. Piedicile și potențialul

Cel mai mare număr de ferme (cele mai multe familiale) din UE se află în România (circa 3,5 milioane), dar acest lucru nu pare să… Mai mult

22.04.2021

Europa

Harta sumbră a unei probleme amânate la infinit: Infrastructura CFR

Anul 2021, declarat de UE Anul transportului feroviar, dă startul în Europa unor investiții de amploare ce ar trebui să aibă ca efect transferarea, până… Mai mult

22.04.2021

La obiect

Ocuparea a păstrat anul trecut ținta stabilită prin strategia Europa 2020. Problemele, la tineret şi la vârsta a treia

Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de 20 – 64 de ani s-a menținut anul trecut la 70,8%, potrivit datelor comunicate de INS. Valoarea… Mai mult

21.04.2021

Europa

Criza cipurilor: VW & Toyota vs. Apple – sau de la erorile de calibrare a cererii la creșterea bruscă a comunicațiilor

Grupul Volkswagen a emis la începutul acestei săptămâni cel mai recent avertisment privind efectele crizei cip-urilor, care ar putea duce la probleme de producție a… Mai mult

21.04.2021

Analiză: Educația digitală, esențială pentru dezvoltarea industriei IT din România

de Ioana Morovan , 25.2.2019


Pentru o țară care se laudă cu o industrie IT puternică și cu numărul mare de programatori, România este surprinzător de înapoiată digital.

„România este între primele țări din Europa la viteza de Internet, dar printre ultimele la gradul de penetrare în teritoriu”, încearcă o explicație Ștefan Apăteanu, antreprenor în domeniul IT.

„Iar asta se leagă și de ce se întâmplă în școală, sau – mai degrabă – de ce nu se întâmplă în școală”, adaugă el, într-o discuție cu EURACTIV România.

Apăteanu, fondator al companiei Edu Apps care activează în domeniul tehnologiilor pentru educație, cunoaște din interior sistemul educațional și spune că nu este suficient să duci tehnologia în școli, ci mai ales este necesară o formare a cadrelor didactice.

România a investit în dotarea școlilor în ultimii ani și cu ajutorul fondurilor europene, dar încă mai sunt multe de făcut în această direcție.

România alocă doar 2,4% din fondurile de care beneficiază prin Politica de coeziune pentru obiectivul tematic legat de tehnologiile informației și comunicații. La nivel european, Comisia pune la bătaie peste 20 de miliarde de euro din fondul european de dezvoltare regională (FEDR) și din Fondul de coeziune pentru investiții în IT&C, în perioada de finanțare 2014-2020.

De fapt, ținta UE este de a crea o piață digitală unică, deoarece aceasta are potențialul de a genera o creștere suplimentară a economiei Uniunii. Iar prin politica de coeziune, UE finanțează extinderea rețelelor de Internet de mare viteză, dezvoltarea de produse și servicii IT și e-commerce, dar și consolidarea aplicațiilor pentru e-guvernare, e-învățare, e-incluziune, e-cultură și e-sănătate.

De altfel, chiar Edu Apps este rezultatul unui grant primit de la Uniunea Europeană. În 2011, Ștefan Apăteanu preda cursuri la Facultatea de Științe Politice și a aplicat într-o competiție de proiecte de tip spin-off la Autoritatea Națională de Cercetare Științifică (Ministerul Educației Naționale). În urma cercetării avea să rezulte un sistem de gestiune școlară scalabil și flexibil, pentru a se adapta rapid modificărilor legislative din educație. Opt ani mai târziu, produsul este folosit în circa 300 de școli și în două facultăți ale Universității București, dar Apăteanu spune că ar fi extins distribuția dacă putea beneficia de un alt sprijin european sau guvernamental.

„După ce am dezvoltat proiectul, am simțit nevoia de un alt tip de finanțare, dar nu mă mai calificam, deoarece beneficiasem deja de suport financiar”, explică antreprenorul.

Grantul de 200.000 de euro fusese utilizat pentru cercetare, dar acum Ștefan Apăteanu ar fi dorit să continue proiectul, să-l ducă în faza de producție.

„Dar majoritatea ghidurilor de la acea dată excludeau din start pe cei care au beneficiat de ajutor de minimis, și proiectul acesta avea condiții similare cu ajutorul de minimis”.

Acum, problemele în accesarea fondurilor europene sunt de altă natură. Edu Apps este o companie înregistrată în București, iar zona București-Ilfov este o zonă mai dezvoltată decât media UE, și deci primește mai puține fonduri de coeziune. „Se creează distincția între zone dezvoltate și zone mai puțin dezvoltate, dar aceasta ar trebuie analizată la nivel de industrie. Eu acționez într-o industrie unde faptul ca am sediul în București nu este relevant, căci soluțiile de educație digitală sunt disponibile în toate regiunile”, spune Ștefan Apăteanu.

Pe lângă sumele mai mici disponibile în zonele mai dezvoltate, o mare problemă este creșterea gradului de cofinanțare, adică investitorii trebuie să aducă mai mulți bani decât în alte zone. „Când văd că trebuie să pun eu 40% mă gândesc de două, de trei ori dacă mai scriu proiectul, ceea ce probabil nu s-ar întâmpla dacă cofinanțarea ar fi de doar 10%”, a precizat fondatorul Edu Apps.

În aceste condiții, Ștefan Apăteanu a apelat anul trecut la Startup Nation. „Nu e suficient să faci o aplicație, trebuie să și formezi oamenii, așa că am făcut un alt startup pentru partea de training”. Pentru că, spune el, nu este suficient să introducem tehnologia în școli, este important să fie și cineva la catedră care să-i ghideze pe elevi.

La nivelul întregului sistem educațional din România se simte încă o reticență în adoptarea soluțiilor de educație digitală. Totuși, în contextul în care copiii sunt acum înconjurați de o sumedenie de dispozitive digitale, mulți profesori au înțeles că trebuie „să vorbească limba nativilor digitali” și folosesc mijloace interactive în procesul de predare.

Citeste articolul integral pe EurActiv.ro

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 25.2.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Autostrada Unirii – A8: Începe proiectarea tronsonului Tg. Neamț – Iași – Ungheni

Adrian N Ionescu

CNAIR a emis vineri ordinul de începere a lucrărilor pentru realizarea studiului de fezabilitate și a proiectului tehnic pentru tronsonul de la Tg. Neamț până… Mai mult

Europa

Emisiile de CO2 produse în 2020 din arderea combustibililor fosili au scăzut cu 10% – Eurostat

Adrian N Ionescu

Emisiile de dioxid de carbon din Uniunea Europeană, provenite de la arderea combustibililor fosili, au scăzut cu 10%, în 2020 față de anul precedent, ca… Mai mult

Europa

Germania se opune suspendării brevetelor pentru vaccinurile anti-Covid, propusă de SUA. Pfizer/BioNTech, singura firmă europeană ce deține un brevet

Iulian Soare

O dezbatere aprinsă cu privire la suspendarea brevetelor pentru vaccinurile anti-Covid a fost lansată săptămâna aceasta, pornind de la un anunț al administrației SUA. Casa… Mai mult

Stiri

Economisirea din timpul pandemiei nu garantează relansarea economiei după aceasta – analiză Bloomberg

Adrian N Ionescu

Șocul pandemiei a descurajat apetitul pentru consum al celor care au făcut economii și pe care se bazează în bună parte așteptările și prognozele privind… Mai mult

Stiri

CCR, despre necesitatea motivării sentințelor în momentul pronunțării: previne cazurile de arbitrar

Vladimir Ionescu

Redactarea hotărârii judecătoreşti ulterior pronunţării soluţiei în dosarele penale lipsește persoana condamnată de garanţiile înfăptuirii actului de justiţie și aduce atingere dreptului de acces la… Mai mult

Stiri

Maraton de vaccinare în Capitală și mai multe localități, pe perioada weekendului

Vladimir Ionescu

Maratonul de Vaccinare – Ediţia Bucureşti a început vineri după-amiază, la Biblioteca Naţională şi la Sala Palatului, unde vor fi organizate 50 de fluxuri pentru… Mai mult

Stiri

Granturile pentru susținerea participării firmelor la târguri externe se înlocuiesc cu reduceri de impozite- proiect de OUG

Adrian N Ionescu

Firmele care participă la târguri și expoziții externe sau care își fac publicitate în străinătate urmează să beneficieze de reducerea impozitului în funcție de cheltuielile… Mai mult