La obiect

Creșterea PIB continuă să scadă. Industria, la -2,7% ca volum pe T3 2019

INS a confirmat valoarea de 3% creștere economică pe trimestrul III 2019 și, implicit, traiectoria descendentă a acestui indicator pe parcursul anului în curs. De… Mai mult

14.01.2020

La obiect

Contul curent la unsprezece luni, pe minus cu aproape zece miliarde de euro

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat, după primele unsprezece luni ale anului în curs, un deficit de aproape zece miliarde de euro sau… Mai mult

14.01.2020

La obiect

Noiembrie 2019: salariul real, +10%, productivitatea muncii, -1%

Potrivit datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna noiembrie 2019 a fost de 5.196 lei, cu 2,1% mai mare faţă de luna… Mai mult

13.01.2020

La obiect

Îndatorare accelerată, mai ales pe termen lung: Împrumuturile prin titluri de stat au ajuns la cea mai mare pondere în PIB din ultimii 20 de ani

  Îndatorarea accelerată a statului ca urmare a politicilor fiscale și de venituri din ultimii ani a propulsat ponderea în PIB a împrumuturilor prin titluri… Mai mult

12.01.2020

Cronicile

Analiză: Educația digitală, esențială pentru dezvoltarea industriei IT din România

de Ioana Morovan , 25.2.2019


Pentru o țară care se laudă cu o industrie IT puternică și cu numărul mare de programatori, România este surprinzător de înapoiată digital.

„România este între primele țări din Europa la viteza de Internet, dar printre ultimele la gradul de penetrare în teritoriu”, încearcă o explicație Ștefan Apăteanu, antreprenor în domeniul IT.

„Iar asta se leagă și de ce se întâmplă în școală, sau – mai degrabă – de ce nu se întâmplă în școală”, adaugă el, într-o discuție cu EURACTIV România.

Apăteanu, fondator al companiei Edu Apps care activează în domeniul tehnologiilor pentru educație, cunoaște din interior sistemul educațional și spune că nu este suficient să duci tehnologia în școli, ci mai ales este necesară o formare a cadrelor didactice.

România a investit în dotarea școlilor în ultimii ani și cu ajutorul fondurilor europene, dar încă mai sunt multe de făcut în această direcție.

România alocă doar 2,4% din fondurile de care beneficiază prin Politica de coeziune pentru obiectivul tematic legat de tehnologiile informației și comunicații. La nivel european, Comisia pune la bătaie peste 20 de miliarde de euro din fondul european de dezvoltare regională (FEDR) și din Fondul de coeziune pentru investiții în IT&C, în perioada de finanțare 2014-2020.

De fapt, ținta UE este de a crea o piață digitală unică, deoarece aceasta are potențialul de a genera o creștere suplimentară a economiei Uniunii. Iar prin politica de coeziune, UE finanțează extinderea rețelelor de Internet de mare viteză, dezvoltarea de produse și servicii IT și e-commerce, dar și consolidarea aplicațiilor pentru e-guvernare, e-învățare, e-incluziune, e-cultură și e-sănătate.

De altfel, chiar Edu Apps este rezultatul unui grant primit de la Uniunea Europeană. În 2011, Ștefan Apăteanu preda cursuri la Facultatea de Științe Politice și a aplicat într-o competiție de proiecte de tip spin-off la Autoritatea Națională de Cercetare Științifică (Ministerul Educației Naționale). În urma cercetării avea să rezulte un sistem de gestiune școlară scalabil și flexibil, pentru a se adapta rapid modificărilor legislative din educație. Opt ani mai târziu, produsul este folosit în circa 300 de școli și în două facultăți ale Universității București, dar Apăteanu spune că ar fi extins distribuția dacă putea beneficia de un alt sprijin european sau guvernamental.

„După ce am dezvoltat proiectul, am simțit nevoia de un alt tip de finanțare, dar nu mă mai calificam, deoarece beneficiasem deja de suport financiar”, explică antreprenorul.

Grantul de 200.000 de euro fusese utilizat pentru cercetare, dar acum Ștefan Apăteanu ar fi dorit să continue proiectul, să-l ducă în faza de producție.

„Dar majoritatea ghidurilor de la acea dată excludeau din start pe cei care au beneficiat de ajutor de minimis, și proiectul acesta avea condiții similare cu ajutorul de minimis”.

Acum, problemele în accesarea fondurilor europene sunt de altă natură. Edu Apps este o companie înregistrată în București, iar zona București-Ilfov este o zonă mai dezvoltată decât media UE, și deci primește mai puține fonduri de coeziune. „Se creează distincția între zone dezvoltate și zone mai puțin dezvoltate, dar aceasta ar trebuie analizată la nivel de industrie. Eu acționez într-o industrie unde faptul ca am sediul în București nu este relevant, căci soluțiile de educație digitală sunt disponibile în toate regiunile”, spune Ștefan Apăteanu.

Pe lângă sumele mai mici disponibile în zonele mai dezvoltate, o mare problemă este creșterea gradului de cofinanțare, adică investitorii trebuie să aducă mai mulți bani decât în alte zone. „Când văd că trebuie să pun eu 40% mă gândesc de două, de trei ori dacă mai scriu proiectul, ceea ce probabil nu s-ar întâmpla dacă cofinanțarea ar fi de doar 10%”, a precizat fondatorul Edu Apps.

În aceste condiții, Ștefan Apăteanu a apelat anul trecut la Startup Nation. „Nu e suficient să faci o aplicație, trebuie să și formezi oamenii, așa că am făcut un alt startup pentru partea de training”. Pentru că, spune el, nu este suficient să introducem tehnologia în școli, este important să fie și cineva la catedră care să-i ghideze pe elevi.

La nivelul întregului sistem educațional din România se simte încă o reticență în adoptarea soluțiilor de educație digitală. Totuși, în contextul în care copiii sunt acum înconjurați de o sumedenie de dispozitive digitale, mulți profesori au înțeles că trebuie „să vorbească limba nativilor digitali” și folosesc mijloace interactive în procesul de predare.

Citeste articolul integral pe EurActiv.ro

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 25.2.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Planul României pentru a preveni o epidemie cu noul coronavirus din China

Iulian Soare

Autoritățile vor achiziționa termoscanere pentru a identifica în aeroporturi pasagerii care intră în țară având febră, este una dintre măsurile discutate miercuri, în prima ședință… Mai mult

Stiri

Curtea de Apel București motivează achitarea torționarilor: ”Gheorghe Ursu nu a fost un adevărat disident politic, faptele s-au prescris”

Vladimir Ionescu

Este dificil de afirmat despre Gheorghe Ursu că a fost un adevărat „disident politic”, precizează judecători de la Curtea de Apel București în motivarea hotărârii… Mai mult

Europa

Von der Leyen anunță că semnarea unui Acord comercial cu SUA poate fi o chestiune de câteva săptămâni.

Iulian Soare

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a a vorbit miercuri despre o întâlnire cu Donald Trump, în cadrul căreia s-ar fi stabilit pașii către… Mai mult

Stiri

Parchetul General anchetează acordarea ilegală a cetățeniei române – beneficiarii din Rusia, Belarus și Ucraina

Vladimir Ionescu

Un raport al Corpului de Control al Ministerului Justiției atrage atenția asupra „vulnerabilităților la adresa siguranței naționale” generate de modul în care este acordată cetățenia română de… Mai mult

Stiri

SUA au relocat temporar în România drone Reaper din Polonia

Razvan Diaconu

Comanda Forțelor Aeriene americane din Europa și Africa a anunțat că un număr neprecizat de drone MQ-9 Reaper au fost relocate la Baza aeriană 71… Mai mult

Stiri

Dumitru Miron, ales președinte al Senatului Universitar ASE

Vladimir Ionescu

Noul președinte al Senatului Universitar al Academiei de Studii Economice din București este prof. univ. dr. Dumitru Miron (foto), ales miercuri în această funcție  în… Mai mult

Stiri

Înaltul Comisar ONU pentru Refugiaţi: Să ne pregătim pentru milioane de migranți climatici

Iulian Soare

Modificările climatice riscă să forțeze milioane de oameni să migreze pentru a evita efectele produse în țara lor de schimbările climatice, a averizat miercuri Înaltul… Mai mult