Pensionarii români s-au plasat în anul 2017 de-abia pe locul 11 în UE la riscul de sărăcie, potrivit datelor publicate de Eurostat.
Cu un procentaj de 16,1%, ţara noastră s-a plasat uşor deasupra mediei europene de 14%, după Germania (17,5%) sau Suedia (16,2%) şi puţin peste Slovenia (15,9%) sau Portugalia (15,1%).
Notă metodologică
Pensionarii sunt identificaţi ca fiind sub risc relativ de sărăcie dacă venitul lor disponibil echivalent după transferurile sociale este mai mic de 60% din media naţională a venitul disponibil echivalent pe persoană, după transferurile sociale. Statistica acoperă toate persoanele care au cel puţin 18 ani ce trăiesc într-o gospodărie privată şi beneficiază de o pensie ( de exemplu persoane retrase din activitate sau persoane cu dizabilităţi).
Datele pentru România arată cu mult mai bine faţă de cele din Estonia (46,1%), Letonia (43,7%), Lituania (36,7%), Bulgaria (32,4%) şi Croaţia (24,5%), statele care alcătuiesc topul 5 al sărăciei relative a pensionarilor din UE. Dar ceva mai rău faţă de Polonia (13,3%), Cehia (10,8%), Ungaria (9,1%) sau Slovacia (7,6%).
Cu excepţia Slovaciei, s-ar părea că adoptarea monedei unice europene sau încercarea de a o adopta merg împreună cu o deteriorare relativă a standardului de viaţă al pensionarilor (sau, dacă vreţi, o creştere mai rapidă a mediei naţionale a veniturilor în raport cu pensiile). Elocvent, ţările baltice au avut anterior valori cu mult mai scăzute ale procentajelor de sărăcie .
Astfel, Estonia avea în 2011 o rată a pensionarilor cu venituri mici de doar 14,9%. În acelaşi an, valorule similare erau, pentru Letonia, de doar 10,8% şi, pentru Lituania, de 12,1%. Totodată, Bulgaria a înregistrat cea mai mică valoare în 2014, cu 21,1% iar Croaţia de 18,4% în 2013, adică mult sub valorile din prezent, când vor să intre pe termen mediu în Zona Euro.
Prin contrast, coincidenţă sau nu, Polonia, Cehia şi Ungaria, care nu se grăbesc să adopte euro deşi ar avea un nivel de convergenţă peste al nostru, al bulgarilor sau al croaţilor, au procentaje de risc de sărăcie în rândul pensionarilor semnificativ mai reduse, chiar decât ţările membre ale Zonei Euro.
Dacă privim în timp evoluţia compartivă între România şi media UE, din 2010 încoace, se poate observa o sincronizare cu trendul de înrăutăţire ale acestui indicator pentru pensionari, dar şi o schimbare de semn, cu trecerea de la valori situate sub media UE la egalitate în 2014 şi un puseu de trecere la valori superioare în 2015, atenuat în 2016 – 2017.
De reţinut, în populaţia generală, procentajul persoanelor identificate ca fiind sub risc de sărăcie la nivelul UE a fost în anul 2017 de 17%. Respectiv cu trei puncte procentuale peste riscul de sărăcie în rândul pensionarilor pe totalul Uniunii (14%).
Şi în România, diferenţa este în favoarea pensionarilor, doar că este de vreo trei ori mai mare. Adică 9 pp, respectiv 25,3% risc de sărăcie în populaţia generală după transferurile sociale faţă de 15,9% în cazul pensionarilor (date pentru anul 2016) .
În perioada 2010 – 2017, proporţia femeilor pensionare a fost cu două – trei puncte procentuale (pp) peste nivelul consemnat în rândul bărbaţilor pensionari. Ecartul cel mai ridicat între cele două sexe a fost înregistrat în 2017 în ţările baltice şi Bulgaria: Estonia (+19 pp), Lituania (+16 pp), Letonia şi Bulgaria (ambele cu +15 pp).
Există, însă, şi state în care riscul de gen este în defavoarea bărbaţilor: Malta (+5 pp), Spania (+2 pp), Italia şi Danemarca (ambele cu +1 pp).
În ce priveşte situaţia din România, pensionarii de sex masculin se află aproape exact la media UE (12,4% la noi faţă de 12,5% în UE), în timp ce femeile pensionare au un procentaj semnificativ mai ridicat de risc de sărăcie (18,8% la noi faţă de 15,8% media europeană).
